G4Media.ro

Încercări disperate ale ucrainenilor de a scăpa de mobilizare: acte false, căsătorii…

sursa foto: AFP/ Anatolii Stepanov

Încercări disperate ale ucrainenilor de a scăpa de mobilizare: acte false, căsătorii false, traversarea ilegală a frontierei cu România sau Republica Moldova

Analiză Le Monde, preluată de Rador:

Presiunea asupra ucrainenilor cu vârsta de combatant crește, deoarece este în dezbatere un controversat proiect de lege destinat a mobiliza mai multe persoane pentru front.

Coada de mașini încetinește când se ajunge la punctul de control. Polițiștii de frontieră ucraineni înarmați verifică documentele și inspectează vehiculele. Dezertorii sunt vânați. Un șofer de autobuz devine nerăbdător: „Vă rog să vă grăbiți, pasagerii mei întârzie și vor pierde avionul!” Deschide grăbit portbagajul. Fiecare colț este examinat. Nimic suspect, autobuzul repornește și trece de punctul de frontieră Palanca-Mayaki-Udobne, îndreptându-se spre Republica Moldova.

După invazia rusă din februarie 2022 și interdicția de a părăsi teritoriul ce vizează bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani, ucrainenii au încercat în fiecare zi să treacă ilegal frontiera pentru a scăpa de mobilizare. „La început, aveam 80 până la 90 de cazuri pe zi. Astăzi sunt aproximativ douăzeci și cinci pe zi”, ne spune Andrii Demcenko, purtătorul de cuvânt al polițiștilor de frontieră din Ucraina. Nu există cifre care să arate câte încercări au avut succes.

De-a lungul lunilor, consolidarea securității și a patrulelor de frontieră i-a descurajat pe mulți să mai încerce să plece. Dar presiunea asupra bărbaților cu vârsta de luptă a crescut și mai mult de când un proiect de lege controversat prevede mobilizarea în masă pentru a înlocui militarii – epuizați, răniți sau morți – care țin frontul de doi ani.

Granița de vest a țării este un punct de observație privilegiat pentru a observa tentativele acestor ucraineni gata să facă orice pentru a nu fi înrolați. Unele stratageme au lăsat amintiri amuzante, precum cea în care un bărbat deghizat în femeie a fost descoperit după lăsarea întunericului, într-un autobuz. Bărbatul purta o perucă cu păr lung, o eșarfă și ochelari de soare, dar barba era încă vizibilă.

Alte încercări de dezertare devin însă tragice. Mulți bărbați se aventurează noaptea prin pădure sau traversează râul Tisa, care străbate România; alții se ascund în camioane de marfă, în compartimentele pentru bagaje sau chiar în cutii metalice sudate sub vehicule. „Stau așa ore întregi fără aerisire, riscându-și viața”, notează Anastasia Gaievska, ofițer de presă pentru cele cinci puncte de frontieră dintre Ucraina și Moldova.

Din februarie 2022, douăzeci și patru de ucraineni au murit încercând să părăsească țara ilegal, din care nouăsprezece s-au înecat, potrivit cifrelor oficiale comunicate ziarului Le Monde.

Totodată, au fost arestate 350 de grupuri de contrabandişti. Ele proliferează pe rețelele de socializare și adesea își transmit instrucțiunile de la distanță. „Am avut cazuri în care grupurile criminale au folosit bărci gonflabile mici, geamanduri și chiar colaci în formă de rață”, spune Andrii Demcenko. Acest lucru te poate face să zâmbești, dar în realitate este extrem de trist că bărbații adulți sunt dispuși să-și asume astfel de riscuri”. Când sunt arestați, dezertorii sunt amendați cu 8.500 grivne (205 euro). Contrabandiştii riscă însă până la nouă ani de închisoare.

Mulți ucraineni recurg și la metode mai puțin periculoase, inclusiv încercarea de a mitui polițiștii de frontieră, care sunt monitorizați de o unitate specială pentru a preveni aceste practici.

Însă, în momentul de față, cea mai populară metodă de sustragere din fața mobilizării sunt documentele false, achiziționate de la traficanți la un preț mare, situat între 3.000 și 10.000 de dolari (2.761-9.205 euro), adică până la „de douăzeci și cinci de ori salariul mediu”. Anumite situații permit o scutire militară: problemele medicale, trei copii aflați în întreținere, o soție sau un copil cu dizabilități sau continuarea studiilor superioare.

În 2023, la punctele de trecere a frontierei au fost identificate 3.300 de documente false. „Unii oameni pot avea mai multe asupra lor”, spune Andrii Demcenko, încă șocat de cazul unui bărbat care a încercat să fugă în baza unui certificat de deces fals al soției sale.

La începutul ofensivei rusești, unele birouri de recrutare militare au eliberat chiar ele certificate medicale false în schimbul mitei, dar demiterile dispuse de președintele Zelenski în august 2023 pentru a pune capăt scandalului au avut efect. Astăzi, pe rețelele de socializare Telegram, Instagram și TikTok găsim furnizori de documente false.

De doi ani, Artem Bondar, avocat din Odesa, se prăbușește sub cele 600 de dosare ale bărbaților care au încercat să fugă din țară cumpărând documente false. Aproape toți provenind din clasa de mijloc și mai sus, ajung scandalizați în biroul lui: „Am plătit o avere pentru a obține [aceste documente] și nu a funcționat!”, îi spun avocatului. „Nu le e rușine, dar se simt înșelați”, explică avocatul, acum specializat în dosare legate de mobilizarea militară.

Căsătoriile false sunt, de asemenea, populare. „Autoritățile descoperă constant grupuri criminale care aranjează [bărbaților] căsătorii cu femei cu dizabilități. Și cu cât femeia este mai tânără, cu atât aranjamentul este mai scump, până la 7.000 de dolari”, continuă Artem Bondar. „Dar, pe măsură ce mobilizarea avansează, sunt din ce în ce mai puține femei disponibile”. Se întâmplă astfel ca un bărbat de 30 de ani să încerce să treacă granița cu o femeie cu dizabilități de 70 de ani, arătând certificatul de căsătorie ca bilet de scutire. „Grănicerii realizează rapid că la mijloc este o problemă, pentru că cuplul nu are nicio fotografie de nuntă, iar soțul nici măcar nu știe data nașterii soției sale”.

Pentru a limita riscul de a fi prinși, majoritatea celor care cumpără documente false nici măcar nu încearcă să treacă granița. Le țin la ei în caz că se întâlnesc cu un recrutor militar pe stradă. „Le arată documentele și asta este”, explică avocatul. Este mai puțin riscant decât să încerci să treci granița cu ele și funcționează bine, pentru că, spre deosebire de polițiștii de frontieră, recrutorii de pe stradă nu au mijloacele tehnice pentru a verifica dacă aceste documente sunt false sau nu”.

Neputându-și permite documente falsificate, unii au optat pentru o altă metodă de a scăpa de recrutorii care cutreieră străzile: să nu iasă din casă. Speriat de videoclipurile care circulă pe rețelele de socializare care arată bărbați luați cu forța din spații publice, Dmitro, în vârstă de 35 de ani, își limitează pe cât posibil mișcările și și-a interzis plimbările. „Din fericire am mașină, pe care o folosesc pentru a continua să-mi văd părinții și prietenii în weekend”, mărturisește acest artist din Odesa, care preferă să rămână anonim. E chinuit însă de o dilemă: „Pe de o parte, nu am suflet de războinic – și dacă aș fi obligat să lupt, mi s-ar părea o dictatură, dar pe de altă parte este un război drept, pentru că Rusia a atacat țara mea”.

Cade pe gânduri și își aprinde o țigară, cu privirea pierdută. Cuprins în mod regulat de vinovăție, Dmitro știe că o parte a societății ucrainene îi judecă aspru pe acești bărbați care, ca și el, refuză să lupte. „Ei ne numesc lași. Da, recunosc, mi-e frică”.

„Niște lași”. Cuvântul acesta apare adesea în gura soldaților de pe front. Dacă aceștia din urmă recunosc că „nu toată lumea este făcută să lupte”, ei deplâng o „pierdere” pentru armată și subliniază că acești oameni ar fi totuși de folos în rândurile lor, în poziții mai puțin expuse decât în linia întâi.

Mama unui soldat dispărut merge și mai departe: „Cei care fug din armată nu pot fi considerați bărbați. Sunt niște neputincioși”, ne spune Tatiana Șerișorina, în vizită la ONG-ul Veteran Hub din Odesa, care îi sprijină pe foștii combatanți și pe apropiații lor. „Dacă ești bărbat, este de datoria ta să-ți aperi patria, nu există nicio scuză”, adaugă vecina ei, revoltată de acești „războinici de pe canapea”.

Dar Ucraina a intrat într-o nouă fază. Elanul inițial a dispărut. „Cei care nu s-au înrolat până acum în armată se prezintă la birourile de recrutare doar când primesc ordinul de mobilizare. Mulți sunt resemnați, sau chiar complet deprimați”, observă ofițerul Serhii Guțaliuk, care de șase luni lucrează la campania de recrutare militară în sudul țării.

În ciuda lipsei de noi recruți, nu toată lumea este considerată potrivită pentru înrolare. Ofițerul a scris astfel un raport de incapacitate pentru doi bărbați care susțineau că „războiul a fost orchestrat de Statele Unite și deci americanii trebuie lăsați să se ocupe de el”. „Au fost spălați pe creier”, crede el. „Nu avem cum să riscăm ca astfel de oameni să aibă acces la pozițiile noastre și la alte informații sensibile”.

Ihor, un marinar în vârstă de 56 de ani, urmărește acum toate acestea de la distanță, pe rețelele de socializare. El a părăsit Ucraina din mai 2022 și de atunci locuiește la Chișinău, Moldova, la cinci ore distanță (cu mașina) de Odesa, unde au rămas soția și copiii lui. „Acolo bărbații sunt opriți pe stradă, chiar și în autobuze! Este o adevărată vânătoare de oameni”, ne spune el sub un prenume fals, de teamă că cineva va veni aici după el să-l înroleze în armată.

Ihor a dezertat nu doar pentru că îi este frică de moarte, ci și pentru că salariul îi permite să plătească tratamentul soției sale bolnave. Refuză să participe la acest conflict pentru care sunt responsabili atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski. „O pace proastă este mai bună decât un război bun”, adaugă el, convins că șeful statului ucrainean „ar face mai bine să lupte împotriva corupției în loc să vorbească tot timpul despre NATO”.

Ihor nu plănuiește să se întoarcă în Ucraina, de teamă să nu fie prins. Dar dacă întâmplător ar trebui să se întoarcă, are deja pregătit planul de a ieși din nou: „O să mituiesc grănicerii. Ei câștigă echivalentul a 300 de dolari [275 de euro], așa că dacă le dau 10.000, nu vor refuza”. Dezertorii au început deja să se întoarcă, după ce nu au reușit să înceapă o nouă viață în străinătate. Plătesc o amendă și sunt invitați să se prezinte la biroul de recrutare. (Traducerea: Ruxandra Lambru)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...