G4Media.ro

Înalta Curte extinde plaja în care dosarele se prescriu mai repede și…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Înalta Curte extinde plaja în care dosarele se prescriu mai repede și la faptele comise înainte de mai 2022, dar anchetate după această dată / Exemplu: dosarul 10 August se prescrie mai repede, în august 2026

Faptele penale comise anterior zilei de 30 mai 2022, dar anchetate ulterior acestei date se prescriu mai repede, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, explicate de juriştii consultaţi de G4Media.

Înalta Curte a stabilit că nu mai există prescripţie specială pentru faptele penale comise anterior datei de 30 mai 2022. Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

Este şi cazul dosarului 10 August, au explicat juriştii consultaţi de G4Media.ro. Presupusele fapte de abuz în serviciu ale şefilor jandarmeriei au fost comise pe 10 august 2018, la mitingul anti-PSD din București.

Termenul de prescripţie generală pentru abuzul în serviciu este de 8 ani. Prescripţia specială permitea magistraţilor să întrerupă cursul prescripţiei generale în momentul comunicării unui act de procedură către inculpaţi (o citaţie, actul de inculpare sau de trimitere în judecată), dar nu mai mult de încă o dată, adică nu mai mult de 16 ani.

Însă cum Înalta Curte a decis că nu mai există prescripţie specială pentru faptele comise anterior zilei de 30 mai 2022, dar anchetate ulterior acestei date, simplificând, putem spune că dosarul 10 August se prescrie după 8 ani de la evenimente, deci în august 2026, nu după 16 ani, în 2034.

Dosarul 10 August se află în acest moment în procedură de cameră preliminară la Curtea Militară de Apel Bucureşti (deşi legea spune că această procedură nu poate dura mai mult de 60 de zile). În doi ani, instanţele ar trebui să audieze zeci de inculpaţi şi sute de părţi vătămate şi să dea două verdicte în două cicluri procesuale. Aceasta dacă dosarul iese din procedura de cameră preliminară de la Curtea militară de Apel.

Ce a decis Înalta Curte

“Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi stabileşte că:

  1. Actele de procedură emise anterior datei de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României (…) din 25 iunie 2018 a deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripţiei răspunderii penale, indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene şi infracţiuni de corupţie numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global (…) este Codul penal sau legislaţia specială conţinând dispoziţii penale în forma în vigoare între 1 februarie 2014 şi 24 iunie 2018.
  2. Actele de procedură pentru care există obligaţia legală de a fi comunicate suspectului sau inculpatului ulterior datei de 30 mai 2022 (data publicării Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022) întrerup curgerea termenului de prescripţie a răspunderii penale numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022 ori cu privire la faptele săvârşite anterior numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global (…) este Codul penal sau legislaţia specială conţinând dispoziţii penale în forma în vigoare începând cu data de 30 mai 2022. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României (…) Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 septembrie 2024″, este decizia ÎCCJ.

Tradus, aceasta înseamnă – potrivit juriştilor consultaţi de G4media.ro – că, la punctul 1, Înalta Curte a întărit deciziile anterioare potrivit cărora faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

Înalta Curte nu a ţinut cont, încă o dată, de deciziile Curţii de Justiţie a UE privind prescripţia care spun că faptele se prescriu mai repede doar în perioada iunie 2018 – mai 2022.

“Faptul că o instanţă naţională, fie ea şi Înalta Curte, nu ţine cont de deciziile CJUE înseamnă înfrângerea oricărui argument care stă la baza construcţiei Uniunii Europene”, a declarat un magistrat care a dorit să şi păstreze anonimatul.

La punctul 2, Înalta Curte a extins plaja în care dosarele se prescriu mult mai repede şi la faptele penale comise anterior datei de 30 mai 2022, dar anchetate ulterior acestei date.

“Pentru toate infracţiunile comise până la 30 mai 2022 nu mai avem prescripţie specială. Jocul combinat al interpretărilor date de CCR şi ÎCCJ au dus la cea mai mare amnistie mascată din perioada postrevoluţionară. Există prescripţie specială doar dacă sunt fapte săvârşite după date de 30 mai 2022. ÎCCJ a încălcat încă o dată deciziile CJUE şi a confirmat practica sa anterioară în acest sens. Aceste decizii vor avea efecte mulţi ani de acum înainte. Este o lovitură puternică în eşafodajul dreptului penal. Un sprijin pe termen lung dat infractorilor”, a declarat un alt magistrat care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Explicație

26 mai 2022: CCR a stabilit că faptele penale se prescriu mai repede în intervalul 2018 – 2022. CCR a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022

25 iunie 2018 este data la care a intrat în vigoare prima decizie  CCR privind prescripţia.

30 mai 2022 este data la care la care Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a pus în acord Codul penal cu cele două decizii CCR privind prescripţia din iunie 2018 şi mai 2022.

Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

25 octombrie 2022: ÎCCJ a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022.

ÎCCJ a emis o decizie interpretativă prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014.

24 iulie 2023: CJUE a decis că instanţele naţionale pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile. CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede.

CJUE a luat această decizie într-un dosar legat de evaziune fiscală și fraudă cu fonduri europene.

9 ianuarie 2024: CJUE a luat aceeași decizie și într-un dosar de corupție.

Cu toate acestea, majoritatea instanţelor naţionale, în frunte cu Înalta Curte, nu au ţinut cont de deciziile CCR. Rezultatul este că inculpaţi celebri au scăpat de dosarele penale: familia Cosma, Elena Udrea, Ioana Băsescu şi lista poate continua.

16 septembrie 2024: Înalta Curte şi-a reconfirmat hotărârea din octombrie 2022, fără să ţină cont de deciziile CJUE. Ba mai mult, a extins plaja în care dosarele se prescriu mai repede şi în cazul faptelor comise anterior lui mai 2022, dar anchetate ulterior acestei date.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

11 comentarii

  1. Nu s-a hotarat prin referendum ca guvernul numai poate dat Oug uri pe justiție? S-au p…at pe el de referendum. Iesiti la vot daca nu vreti sa ajungeți sclavi in țara asta.
    Practic se legifereaza ca daca protestezi contra hoților , vei fi bătut legal iar autorii vor scapa prin prescripție si tergiversare.

  2. Am o amendă de parcare de 50 de lei din 2012. Nu mi s-a prescris. Bănuiesc că dacă era de 60 de milioane de euro, se rezolva

  3. votati PSDNLUDMR pentru si mai mult INFRACTORI LIBERI !!!

    • e in spate fd? v-a crescut remuneratia la fanatici?

  4. Vine imediat andreimatei sa ne zica ca e vina usr si a trotinetei. Suedeza pt toti din psd, pnl, udmr, aur!

  5. Se sfidează încă o dată în mod flagrant deciziile CJUE din iulie 2023 și 09.01.2024,pe același raționament cu cel anterior al ICCJ dat prin decizia 67/2022.Deciziile CCR 297/2018 și 357/2022 nu pun probleme de tangență legală cu aplicarea principiului legii mai favorabile, această materie fiind adusă în discuție în mod artificial și nelegal prin deciziile aduse în discuție date de ICCj în dezlegarea unor chestiuni de drept și respectiv în materie de recurs în interesul legii.Art.5 al.2 din CP interzice expres aplicarea principiului legii mai favorabile în cazul unor în cazul unei prevederi declarate neconstituționale, care pe timpul cât s-a aflat în vigoare a conținut dispoziții mai nefavorabile suspectului sau inculpatului,cum este și textul art.155 al.1 CP în vigoare la data de 01.02.2014.Deci clar prin lege se interzice în situația dată aplicarea principiului legii mai favorabile, nu pentru că nu se dorește operarea cu el,ci pentru că prin natura prevederii declarate neconstituționale el nu este incident prin natura lui.Pentru a justifica încălcarea textului art.5 al.2 CP instanța supremă aduce în discuție o așa zisă ,,lege mai favorabilă stabilită în mod global,,- înțeleasă prin sintagma nereală prin redare parțială sau omisiunea redării integrale de ,,cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescripției,,.Dar un asemenea cod nu a existat niciodată ,nici măcar după deciziile CCR 297/2018 și 357/2022,fiind în ființă doar ,,un cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescripției răspunderii penale,dar păstrează în vigoare prescripția specială a răspunderii penale,, ,cea din urmă aserțiune fiind eludată și neadusă în discuție de ICCJ.Un asemenea cod conduce la aplicarea principiului activității legii penale în timp cu împlinirea termenului de prescripție după fiecare caz în parte,în raport de situația concretă ,potrivit dispozițiilor legale în vigoare,ci nicidecum a principiului legii mai favorabile,pentru că nu există în cadrul legal dat o lege mai favorabilă și alta mai puțin favorabilă,ca efect al deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022.Aceasta pentru că instituția prescripției speciale a răspunderii penale nu a fost abrogată niciodată nici expres , nici tacit și nici declarată neconstituțională,textul care o reglementează producând după decizia CCR 297/2018 efectele unei norme juridice tranzitorii și temporale pentru toate situațiile care o vizează,respectiv actele de procedura anterioare datei de 25 iunie 2018,când au intrat în vigoare efectele deciziei CCR 297/2018.Atunci când stabilești global o lege prin prisma principiului legii mai favorabile a acesteia ai în vedere determinarea ei exactă ,corectă,completă, prin prisma instituției prescripției ,,in integrum,,, care vizează atât termenele generale de prescripției răspunderii penale ,cât și prescripția specială a răspunderii penale.Nu selectezi,nu alegi numai ce-ți convine pentru a forță incidența și aplicarea principiului legii mai favorabile,adică nu operezi cu conceptul nereal de,, cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescripției,, în locul celui real factual de ,,cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescripției,dar menține în vigoare prescripția specială a răspunderii penale,,.Prin interpretarea dată ICCJ își arogă puteri pe care Constituția României și legea de organizare și funcționare nu i le conferă, acelea de a abroga sau a considera abrogat o prevedere legală cum este cea a prescripției speciale a răspunderii penale,prin aplicarea nelegală a principiului legii penale mai favorabile atribuție pe care numai Parlamentul României o are,ca autoritate legiuitoare.Totodată prin interpretările date de ICCJ prin deciziile referite în articol,ca efect al aplicării nelegale a principiului legii mai favorabile se încalcă fățiș Constituția României, făcând să retroactiveze deciziile CCR 297/2018 și 358/2022,deși în art.147 din Constituție se prevede imperativ că deciziile CCR sunt obligatorii și au efecte numai pentru viitor,nu și pentru trecut așa cum interpretează ICCJ.Mai mult chiar,prin ultima decizie a ICCJ referită , prin aceleași argumente legate de aplicarea nelegală a principiului legii mai favorabile ca cele redate mai sus, prin utilizarea sintagmei nereale prin redare parțială sau reproducere prin omisiune de,, cod penal în vigoare la data de 30.05.2022,care întrerupe cursul prescripției,, ,în locul celei reale,complete de ,,cod penal în vigoare la data de 30.05.2022 care întrerupe cursul prescripției și mennține ca și anterior în vigoare prescripția specială a răspunderii penale se produc aceleași efecte nelegale în raport cu OUG 71/2022,încălcându-se deciziile CJUE din iulie 2023 și 09.01.2024.

  6. Și totuși pct.2 al deciziei din 16.09.2024 a ICCJ este legal,căci pentru faptele comise în perioada 25 iunie 2018 -30 mai 2022 este legală aplicarea principiului legii penale mai favorabile în conformitate cu art 5 al.1 CP,căci între codul penal care nu mai prevede intreruperea cursului prescripției ,dar mentine prescripția speciala aflat in vigoare anterior datei de 30.05.2022 si codul penal care prevede intreruperea prescriptiei și mentine in vigoare prescriptia specială,aflat în vigoare începând cu 30.05.2022, mai favorabil este cel dintâi, pentru că deși menține în vigoare prescripția specială,pentru faptele comise în perioada referită aceasta este inoperabilă ca efect al deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022.

  7. Deciziile CJUE vizează numai extinderea prescripției anterior datei de 25 iunie 2018,nu și faptele comise în perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022,pentru care este aplicabil principiul legii penale mai favorabile.

  8. Concluzionând pct.2 al deciziei ICCJ din 16.09.2024,exprimă o poziție legală,corectă în acord cu deciziile CJUE din iulie 2023 și 09.01.2024 și cu deciziile CCR 297/2018 și 358/2022 și vizează faptele comise în perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022, pentru care este aplicabil principiul legii penale mai favorabile în conformitate cu art.5 al.1 CP,această lege fiind codul penal de dinainte de 30 mai 2022(când a fost modificat prin OUG 71/2022).Punctul1 al deciziei ICCJ din 16.09.2024 ,reiterează decizia ICCJ nr 67/octombrie 2022 și exprimă o poziție nelegală,căci contravine art.147 al.final din Constituția României și deciziilor CJUE din iulie 2023 și 09.01.2024, aplicând principiul legii penale mai favorabile într-un domeniu netangibil legal cu această materie și fâcănd să retroactiveze deciziile CCR 297/2018 și 358/2022 contrar prevederilor Constituției României, pentru actele de procedură anterior datei de 25 iunie 2018,când prima dintre deciziile CCR referite a fost publicată în M.OF.