Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție dezbate luni, 20 aprilie 2026, o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti (CAB) în care această instanță întreabă ÎCCJ dacă sporul SIIJ (fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție) de 2 la sută pe zi ar trebui primit de toţi magistraţii care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel (nu doar cei care îndeplineau aceste condiții la data funcţionării fostei Secții Speciale, între 2018-2022).
În această paradigmă, chestiunea centrală devine dacă procentul de 2 % – odată calificat (…) ca element al indemnizației de încadrare – dobândește vocația unui component structural, cu aplicabilitate generală în interiorul aceleiași categorii profesionale, apt să justifice ,,egalizarea la nivel maxim”, sau rămâne un avantaj individual/circumstanțial, nereplicabil în lipsa îndeplinirii criteriilor de ,,funcție similară” (…)
Dacă procentul de 2 % este înțeles ca parte integrantă a indemnizației de încadrare, cu stabilitate și aplicabilitate generală în cadrul aceleiași familii ocupaționale/categorii profesionale, atunci principiile nediscriminirii și egalitățiii (inclusiv prin mecanismul ,,egalizării la maxim” și cu luarea în considerare a hotărârilor definitive) pot justifica extinderea dreptului și asupra reclamantei.
Dacă, dimpotrivă, se reține caracterul său individualizat ori strict dependent de destinatarii și contextul normei inițiale, atunci diferența de tratament nu poate fi calificată discriminatorie, iar pretențiile privind recalcularea și plata diferențelor salariale nu au suport juridic, rezultând astfel utilitatea și necesitatea unei dezlegări de principiu în procedura O.U.G. nr. 62/2024, pentru a fixa criteriile de (ne)replicabilitate a dreptului și limitele sale în timp.
Prin urmare (…) va sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept:
1. În lumina jurisprudenței Curții Constituționale și a dispozițiilor (…) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, coroborat cu (…) din Protocolul nr. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului privind egalitatea de tratament și interzicerea discriminării în materie de remunerare, dispozițiile (…), pot fi interpretate în sensul că permit acordarea diferențiată a unor drepturi salariale în cadrul aceleiași categorii profesionale atunci când criteriul diferențierii constă exclusiv în vocația încadrării formale într-o anumită funcție, în absența unor diferențe obiective și rezonabile privind funcția similară, gradul profesional și vechimea?
2. În interpretarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 13/2023, potrivit căreia dreptul prevăzut de (…) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare, acest drept trebuie considerat ca un element al indemnizației de încadrare (…) susceptibil de a intra în mecanismul de egalizare pentru situații comparabile, sau un beneficiu salarial individualizat, exclus de la analiza comparativă a egalității de tratament? >>, sunt întrebările CAB.
Decizia ÎCCJ de luni 20 aprilie 2026 a fost precedată de un ordin al șefei ÎCCJ, Lia Savonea, din martie acest an, prin care a introdus ”sporul SIIJ” în salariul de bază al magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ.
Ordinele Liei Savonea pot fi atacate însă în Contencios-Administrativ, decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea cimenta acest ordin.
Procurorii care au activat la fosta Secţie Specială (SIIJ sau Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) în perioada octombrie 2018 – martie 2022 au beneficat de un spor sau o diurnă de 2 %.
Ulterior, judecătorii care judecau dosarele SIIJ s-au considerat discriminaţi şi au cerut şi ei acest spor, au explicat magistraţii consultaţi de G4Media.ro. Au argumentat că îndeplinesc condiţiile de a activa la SIIJ, adică au vechime de 18 ani şi grad de Curte de Apel, aşa că trebuie să primească şi ei acest spor.
Lucru care s-a întâmplat prin decizia 13/2023 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Atunci însă, sporul SIIJ s-a acordat doar pentru perioada în care a existat Secția Specială şi pentru magistraţii care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ.
Noutatea din ordinul Liei Savonea din 18 martie 2026 ar fi că introduce acest spor în salariul de bază al magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ. Adică, nu doar în perioada 2018 – 2022. Ci pur şi simplu, „sporul SIIJ” este contopit în salariul magistraţilor care pe vremea Secției Speciale îndeplineau condiţiile de vechime de 18 ani.
„De plata drepturilor (…) beneficiază judecătorii care în perioada de referinţă se încadrează în situaţia juridică reglementată de lege în baza documentelor justificative şi a verificărilor administrative efectuate de structurile competente, în conformitate cu dezlegările obligatorii stabilite prin Decizia nr. 13/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin reflectarea acestora în indemnizaţia de încadrare a judecătorilor”, se arată în ordinul semnat de Lia Savonea.
Potrivit surselor G4Media.ro, sintagma-cheie este „prin reflectarea acestora în indemnizaţia de încadrare a judecătorilor”. Prin această formulă, sporul SIIJ este băgat în salariile judecătorilor care pe vremea fostei Secții Speciale îndeplineau condiţiile de vechime de a activa la SIIJ.
Cu alte cuvinte, au explicat sursele G4Media.ro, Savonea majorează din pix salariile magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ cu 2 la suă pe zi din brut. Şi aceasta pentru toate zilele calendaristice. Adică, majorează cu 60 % din brut salariile pentru magistraţii care pe vremea SIIJ aveau 18 ani vechime şi grad de Curte de Apel.
Potrivit estimărilor făcute de sursele noastre, cel puţin 1000 de magistraţi beneficiază de majorarea salarială acordată de Lia Savonea prin ordin de președinte ÎCCJ. Ei ar fi câștigat 12-13.000 de lei în plus la salariile şi aşa mari.
Decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ar putea extinde acest spor la toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel (nu doar la cei care îndeplineau aceste condiții pe perioada funcționării fostei Secții Speciale, între 2018 – 2022).
Citește și cum și-au acordat judecătorii singuri acest spor.
Ce suspans…Oare isi vor mari protejatorii(contracost ai ) infractorilor singuri salariile??? La pariuri ar avea cota 1.01 ca da.
Violatorii Constituției și a legilor ! Ei care ar trebui să le respecte.
Daca nu le da, ma duc in Piata Constitutiei si imi tai venele pe lungime!
Deci justiția in România face și legea, nu doar o aplică, asta pentru că Legiuitorul doarme in papuci.
Parlamentul are alte probleme decât să facă legi .
Asta am ales, cu asta ne-am ales.
Mai exista lege în tara asta ? Fiecare institutie îsi mărește salariile dupa bunul plac ? Mai este nevoie de Parlament ? Întinde-ți coarda , îmbuibatilor , se va rupe odată !
Primul contestatar, Simion. Aprinde lumânări ca la casa lui Iliescu, ia tricoul cu: mai bine mort decât comunist! Atenție! Are o sticlă de benzină asupra lui! Cum, domnule? Poporul suferă și ăștia se îmbuibă? Exclus, mătușile lui simion.
E de noaptea minții, dragi tovarăși… Cu de la sine putere, lia dă ordin, extinde drepturi, introduce sporuri în salariul de bază, apoi sesizează iccj ca să extindă dreptul la nivel național. Cum am mai scris și altădată: fără rușine de oameni și fără frică de Dumnezeu.
Măriți-le salariile slugilor tâlharilor care jefuiesc averea publică.
România este un stat eșuat capturat ed tâlhari.
…
Dar pensiile amărăștenilor de ce nu sunt indexate conform legii?