Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, amenință cu „o acțiune în justiție” pentru a obliga Guvernul să asigure plata drepturile salariale obținute de magistrați în instanțe

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) critică decizia Guvernului de a tăia bugetul pentru personalul instanțelor judecătorești. ÎCCJ învinovățește exclusiv Guvernul, deși decizia de amendare a bugetului a aparținut liderilor politici din coaliția de guvernare. Înalta Curte solicită încetarea practicilor de „reeșalonare unilaterală”, după ce liderii Coaliției de guvernare au decis să introducă în bugetul pentru 2026 pachetul de solidaritate propus de PSD, în valorea de 1,1 miliarde de leu, și să amâne plata drepturile salariale obținute de magistrați în instanțe. Instituția amenință cu „o acțiune în justitție”, pentru a obliga Guvernul să asigure restanțele salariale obținute de magistrați în instanțe.

Comunicatul transmis de ÎCCJ

„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.

Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică. Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.

Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român. În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”

ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE