În Regatul Unit separatiștii au vântul în pupă – acum conduc Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În alegerile parlamentare de joi din Scoția și Țara Galilor, separatiștii – Partidul Naționalist Scoțian (SNP) și Partidul Naționalist Galez (Plaid Cymru), respectiv, s-au clasat pe primul loc.

SNP obține a cincea victorie consecutivă într-un scrutin pentru parlamentul de la Edinburgh unde se află la putere fără întrerupere din 2007. Partidul condus de șeful executivului scoțian, John Swinney a obținut 56 de mandate din totalul de 129 (majoritate absolută) și până acum a guvernat minoritar cu sprijinul Verzilor (15 mandate la scrutinul recent), care în Scoția sprijină independența de Regatul Unit.

În Țara Galilor pentru prima oară de la descentralizarea din 1999, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Senedd (parlamentul de la Cardiff) cu 43 de mandate din 96 (majoritate absolută 49). Liderul său, Rhun ap Iorwerth, a declarat că dorește să guverneze minoritar și cum Partidul Laburist, care a guvernat aici fără întrerupere de 27 de ani a anunțat că se va abține la învestirea noului executiv, este probabil că liderul Plaid Cymru nu va avea probleme să devină noul șef al executivului galez.

Cu separatiștii la putere în Scoția și acum și în Țara Galilor, precum și Sinn Fein în Irlanda de Nord (care dorește reunificarea provinciei cu Republica Irlanda) toate cele trei provincii autonome ale Regatului Unit au în frunte partide care doresc secesiunea.

Premierul scoțian Swinney a anunțat că dorește să propună din nou adoptarea în parlamentul de la Edinburgh o lege de convocare a unui nou referendum pentru independență, în pofida unei decizii a Curții Supreme a Regatului Unit din noiembrie 2022, care a statuat că un astfel de plebiscit nu poate fi convocat fără acordul guvernului Regatului Unit. Precedentul referendum pentru independență din 2014 a avut ca rezultat opțiunea de rămânere în Regatul Unit cu 55%, față de independență 45%. În sondajele de opinie sprijinul pentru independență oscilează, fiind destul de apropiat de cel pentru rămânerea în UK.

În Țara Galilor sentimentul pro-independență este mult mai redus, nedepășind niciodată o treime din intențiile de vot în sondaje. Naționalismul galez este spre deosebire de cel scoțian (care este predominant politic și economic) mai degrabă lingvistic și cultural. La recensământul din 2021 18% din populația Țării Galilor și-a declarat galeza (o limbă celtică) ca limbă maternă, deși peste jumătate din populație o vorbește. Galeza, alături de engleză, are statut oficial în Țara Galilor.

În Irlanda de Nord Sinn Fein guvernează împreună cu Partidul Democratic Unionist (DUP), care sprijină rămânerea provinciei în Regatul Unit și toate deciziile importante se iau prin consensul celor două comunități – catolici pro-Irlanda și protestanți-pro britanici.

Noutatea la aceste alegeri este prezența pe buletinele de vot a partidului Reform UK (dreapta populistă), care s-a clasat pe locul 2 atât în Scoția (17 mandate, la egalitate cu Partidul Laburist), cât și în Țara Galilor (34 de mandate). Reform UK, condus la nivel național de Nigel Farage, care s-a situat pe primul loc ca număr de mandate de consilieri în recentele alegeri municipale din Anglia, este un partid anti-independență în cele două provincii (ca de altfel și partidele Laburist, Conservator și Liberal Democrat) și este perceput mai degrabă ca un partid “englezesc”, deși militanții săi sunt localnici.

Ascensiunea Reform UK în Marea Britanie și perspectiva ca Nigel Farage să devină prim ministru al Regatului Unit îi îngrijorează pe unii locuitori din Scoția, Țara Galilor și chiar Irlanda de Nord. Reform UK se opune oricărei lărgiri a prerogativelor parlamentelor de la Edinburgh și Cardiff ca și Adunării Legislative de la Belfast. Tebuie remarcat faptul că Anglia, unde locuiește peste 80% din populația Regatului Unit, nu are un parlament propriu, separat de cel național de la Westminster.

Șefa executivului Irlandei de Nord și lidera Sinn Fein din provincie, Michelle O’Neill, a declarat că rezultatele alegerilor de joi din Scoția și Țara Galilor arată că cele două națiuni “se eliberează de cătușele parlamentului de la Westminster” și cere guvernelor Republicii Irlanda și Regatului Unit să se pună de acord pentru fixarea unei date pentru un “referendum de frontieră”, prin care populația din provincie să se pronunțe asupra reunificării insulei.

În plus, sentimentul pro-european, majoritar la referendumul Brexit din 2016 în Scoția și Irlanda de Nord, joacă în favoarea separatiștilor, care văd independența ca o posibilitate de readerare la Uniunea Europeană.

Rămâne însă de văzut dacă votul din 7 mai se poate transforma dintr-o exprimare a nemulțumirii față de guvernul de la Londra într-un sprijin pentru separatism în cele trei provincii, care împreună au ceva mai mult locuitori decât populație de 10 milioane a Londrei.