G4Media.ro

În numele modei: La ce sacrificii și chinuri sunt supuși câinii pentru…

sursa foto: Pexels

În numele modei: La ce sacrificii și chinuri sunt supuși câinii pentru crearea combinațiilor genetice ”estetice”/ Probleme de sănătate ereditare, speranța de viață redusă și distrugerea diversității genetice

Oamenii și câinii sunt legați de o istorie comună care a început, în opinia experților, cu zeci de mii de ani în urmă, mult înainte de apariția istoriei scrise, a agriculturii, a autovehiculelor și a nenumăratelor alte lucruri care definesc societatea modernă, arată o analiză Info Sud-Est. Această relație ancestrală a prosperat de-a lungul timpului, în prezent câinele fiind cel mai popular animal de companie din lume. Succesul umanității în ceea ce privește domesticarea câinilor este incontestabil, dar o privire mai atentă asupra tendințelor de sănătate din lumea canină în ultimele decenii pare a scoate în evidență faptul că tratamentul la care a fost supus cel mai bun prieten al omului nu este întotdeauna demn de acest titlu onorific, în special când vine vorba despre așa numitele “rase pure”.

dobermani caini catei animale protectia animalelor
sursa foto: Pexels

O industrie de miliarde de dolari

Conform unui studiu realizat în perioada 2021-2022, cel puțin un câine putea fi găsit în peste jumătate din cele 130 de milioane de gospodării din Statele Unite, câinii reprezentând grupul dominant într-o industrie a animalelor de companie care a depășit 100 de miliarde de dolari în vânzări în 2020 și care este estimată să ajungă la 275 de miliarde până în 2030, conform American Kennel Club (AKC), o organizație non-profit care menține unul dintre cele mai mari registre oficiale al raselor pure din lume.

Situația raselor pure este, în mod nesurprinzător, una deosebit de complexă, iar subiecte precum îngrijirea câinilor în funcție de rasă, menținerea purității acesteia și chiar ce rase pot fi de fapt considerate a fi pure rămân puncte de dezbatere în care nuanțele culturale, istorice și geografice joacă un rol important. Spre exemplu, Britannica identifică, la nivel global, aproximativ 400 de rase pure de câini, definind un câine pur drept “unul a cărui genealogie poate fi urmărită până la trei generații în urmă și rămâne în limitele aceleași rase”.

Pe de altă parte, American Kennel Club recunoaște în prezent doar 200 de rase, nu numai datorită standardelor particulare, dar și datorită faptului că industria este atât de vastă și diversă încât centralizarea și catalogarea tuturor datelor existente ar reprezenta un efort considerabil pentru care nu există suficient interes local în toate locurile unde se practică creșterea câinilor de rasă.

AKC-ul este doar una din zecile de organizații de acest fel din lume, fiecare având propriile standarde de stabilire a pedigree-ului unei rase și proprii judecători în acest sens, conform Organizației Canine Mondiale, a căror membri recunosc la rândul lor 356 de rase.

Împerecherea selectivă – cum este creată o rasă pură

Acest trend de creștere în popularitate a animalelor de companie, și implicit a câinilor, are loc în același timp cu o altă tendință, mult mai îngrijorătoare, care arată că starea de sănătate a câinilor cu pedigree pur este în proces de deteriorare.

Un studiu din 2020, parte a repertoriului științific al Universității din New Hampshire, arată că experții în domeniu au constatat o scădere a stării generale de sănătate a câinilor de rasă în ultimele decenii.

Printre problemele identificate se numără perioade mai scurte de viață, rate crescute a mai multor tipuri de cancer, afecțiuni la inimă și număr mai mic de pui la fiecare naștere.

Explicația acestui fenomen se regăsește în practicile aplicate de crescători, mai precis în împerecherea selectivă. Deși numărul total de câini într-o anumită rasă poate fi extrem de mare, obiceiul de a folosi doar un număr mic de specimene pentru împerechere, în vreme ce mare parte a câinilor puri nu își transmit mai departe genele, duce la o diversitate genetică extrem de scăzută.

Această practică, comună atât pentru crescătorii profesioniști cât și pentru amatori, are scopul de a asigura că anumite trăsături considerate dezirabile vor fi transmise următoarelor generații prin permiterea doar a câinilor ce prezintă atributele respective de a se reproduce, dar lipsa diversității genetice astfel create înseamnă că dacă specimenele folosite prezintă gene cauzatoare de boli și predispoziții nocive, acelea vor fi de asemenea transmise, în cele mai multe cazuri neintenționat, deoarece astfel de probleme sunt greu de reperat cu ochiul liber.

Acest efect advers al împerecherii selective nu era pe deplin înțeles atunci când aceasta a devenit o practică comună în industria canină, dar implementarea continuă a acestei strategii peste ani a adus cu sine efecte cu adevărat dezastruoase asupra multor rase, unele dintre ele chiar extrem de populare.

Bulldogul englez – simbol național și victimă a selectivității excesive

Un exemplu evident în acest sens îl reprezintă Bulldogul Englez, una din cele mai emblematice rase de câini din lume și un adevărat simbol național al Marii Britanii, țara sa de origine. În prezent, bulldogul este cunoscut pentru temperamentul său calm și blând și pentru trupul dolofan și fața turtită, iar aceste trăsături nu sunt deloc întâmplătoare, ci rezultatul a generații de împerechere extrem de atentă.

Strămoșii nu foarte îndepărtați ai Bulldogilor Englezi moderni erau animale mai zvelte și atletice, cu boturi mai lungi. Deși aspectul actual al rasei este distinctiv și îi conferă popularitate, prețul plătit pentru atingerea acestui stadiu a fost unul considerabil, fapt cunoscut la nivel general de ceva vreme. Încă din 2016, National Geographic a făcut referire la un studiu realizat în colaborare de mai mulți cercetători veterinari, inclusiv de la Universitatea din California, care au constatat existența unei serii de afecțiuni comune în rândul bulldogilor, toate datorate fondului genetic lipsit de variație și standardelor estetice dăunătoare.

Pentru emblematica față turtită, buldogii au plătit cu o formă a craniului ce cauzează probleme grave de respirație, care reprezintă cauza principală a morții în rândul rasei. Mai mult, forma capului, combinată cu pelvisul îngust al mamelor, creează probleme semnificative și în privința nașterilor. Aproximativ 80% din nașteri implică folosirea de inseminare artificială și/sau cezariană, iar puii au tendința de a veni pe lume suferind de anumite defecte. Aceste defecte majore, în combinație cu predispoziția la alte afecțiuni, în special osoase, explică durata medie de viață a rasei de doar 8 ani și tendința în creștere a Bulldogilor de a muri prematur, uneori chiar și înainte de a împlini 5 ani.

În aceste condiții, e greu de spus dacă rasa ar mai putea supraviețui multă vreme în starea sa actuală, existând posibilitatea ca bulldogii să nu mai dispună de suficientă diversitate genetică pentru ca problemele să fie rectificate din interior. Este posibil ca pe viitor să fie nevoie de introducerea de specimene din alte rase în procesul de împerechere pentru a împrospăta materialul genetic.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

2 comentarii

  1. Acum câțiva ani încercau unii să planteze gene de licurici pisicii, încât să poată scoate pe piață motani fosforescenți.

  2. Voi va dovediti la fel de prosti ca useristii pe care ii sustineti. Eu va propun sa va imperecheati voi, conform tampeniilor pe care le scrieti, cu gorilele. Sa nu distrugeti genele si sa fiti si politically correct.