În linie dreaptă spre alegerile europarlamentare: Următorul Parlament European va fi diferit de cel actual mai ales pentru că forţele politice extremiste, care doresc dizolvarea Europei, se vor înmulţi

Stânga versus Dreapta? Pro-europenii versus eurosceptici? Care va fi pariul alegerilor europarlamentare din luna mai? Punctele de vedere sunt diferite. Singurul lucru sigur este că următorul Parlament European va fi diferit de cel actual. Şi asta nu numai pentru că vor lipsi britanicii, ci mai ales pentru că forţele politice extremiste, care doresc dizolvarea Europei, se vor înmulţi, potrivit unei analize publicate în Deutsche Welle – ediţia în limba greacă, tradusă de Rador.

Astăzi, cel mai mare grup este cel al Partidului Popular European (PPE), adică centru-dreapta. Totul arată că îşi vor menţine primul loc, dar cu unele pierderi. Care este mesajul pe care PPE va încerca să-l transmită alegătorilor?

Răspunzând la o întrebare pusă în acest sens de Deutsche Welle, vicepreşedintele PPE, Esteban Gonzalez Ponce, a declarat următoarele: „Ceea ce dorim în lupta electorală este să arătăm că proiectul european rămâne viu. Nu este numai o idee apărută după Al Doilea Război Mondial pentru asigurarea păcii, este şi singura oportunitate pe care o avem pentru un rol de frunte pe viitor. Niciun stat-membru nu se poate impune pe scena mondială, numai în comun putem asuma un rol important în politica şi economia internaţională”.

Securitatea, apărarea, politica externă, comerţul internaţional şi problema migraţiei vor fi temele importante ale centru-dreptei fără a fi excluse, desigur, şi alte opţiuni, în funcţie de priorităţile naţionale.

La polul opus, Stânga europeană se va concentra pe politica socială, pe mediu şi pe drepturile omului. După cum precizează şeful grupului parlamentar al stângii de la Strasbourg, Gabi Zimmer, „Dorim un profil clar, distinct al Stângii Europene, cu un program care indică soluţii alternative şi care pune punct afectării valorilor, dar şi intereselor celor puternici. Dorim să punem accent pe drepturile fundamentale, dar şi sociale astfel încât toţi europenii să obţină cele mai bune oportunităţi pe viitor”.

Populismul – „o bătaie de cap”

În ultimii cinci, sub efectul crizei economice, Europa a prezentat un profil contrastant: activitatea legislativă a mers înainte într-o măsură semnificativă, dar unele promisiuni importante nu au fost puse în practică. Cât despre reformele cu privire la unele organisme instituţionale şi mecanisme de luare a deciziilor, acestea au rămas pe hârtie.

Myltos Kyrkos, europarlamentar de la partidul „Potami” (centru-stânga, din Grecia, n.trad.) face un bilanţ: „Activitatea legislativă a mers, pot spune, foarte bine. Mecanismul de promovare a proiectelor legislative a dobândit o mare experienţă, discuţiile politice se poartă la nivel foarte înalt. Problema este că Europa are nevoie de unele schimbări fundamentale. Şi în modul de guvernare şi în integrarea aprofundată a uniunii monetare şi în modul în care sunt luate deciziile. Dar şi în privinţa modului în care cei dornici vor trebui să meargă mai repede – lăsând, desigur, deschisă uşa şi pentru cei care nu doresc – pentru a putea ca nucleul dur al Uniunii să poate evita, având deja un exemplu, orice Brexit sau Grexit”.

Apatia şi inerţia forţelor politice tradiţionale favorizează ascensiunea populiştilor, avertizează europarlamentarul grec. „Lumea s-a săturat de vorbe, iar populiştii folosesc mult mai uşor cuvintele pentru că îţi promit fericirea printr-un singur vot. Europa trebuie să răspundă cu fapte. Răspundem, dar nu la nivelul la care e necesar”, precizează Kyrkos.

Într-un efort de a reduce absenteismul în mod tradiţional ridicat, Parlamentul European a demarat o campanie pe internet cu titlul „De această dată votez” (This time I’m voting).

În Grecia, rezultatele sunt satisfăcătoare, subliniază purtătorul de cuvânt al Parlamentului European la Atena, Kostas Tsoutsoplidis. „Nu este doar o chestiune a participării numerice întrucât nu suntem prea îngrijoraţi de acest lucru. În mod realist, dacă vor coincide cu alegerile locale vom avea prezenţă la urne. Ceea ce ne interesează este calitatea participării, să nu fie un vot lejer, fără conştiinţa mizei alegerilor. De asemenea, considerăm că un cetăţean interesat le poate cere candidaţilor să-şi arate atuurile reale pentru a se vedea dacă sunt în măsură să ducă la bun sfârşit o misiune extrem de solicitantă, cum este cea de europarlamentar”.

Stânga versus Dreapta?

Participarea crescută poate reduce impactul electoral al populiştilor. Dar cine sunt mai exact „populiştii”? Acesta este încă un mare pariu al acestui scrutin şi al acestei campanii electorale. Pentru vicepreşedintele PPE, Esteban Gonzalez Ponce, „populismul” nu are o anumită identitate politică şi, în mod sigur, nu se limitează la forţele de dreapta. „Sunt sigur că la alegerile următoare nu va fi o confruntare stânga-dreapta. Va fi o confruntare între populişti şi democraţi”.

În spaţiul Stângii echivalarea sau chiar şi insinuarea unei comparaţii între naţional-populişti şi partide de stânga suscită reacţii puternice. Vorbind pentru Deutsche Welle, şeful grupului parlamentar al Stângii Europene, Gabi Zimmer, declară că este vorba despre o „denigrare” şi că alegătorii nu uită responsabilităţile partidelor tradiţionale. Dar dincolo de asta, susţine ea, „cine vrea să fie de stânga trebuie să fie şi democrat. Stânga nu se potriveşte cu lipsa democraţiei. Stânga va reuşi să schimbe lucrurile în bine numai dacă îşi asigură legitimitatea democratică la fiecare pas. Iar aceasta este o lecţie fundamentală pe care am învăţat-o din eşecul socialismului de stat”.

Sursa: Deutsche Welle – ediţia în limba greacă / Traducerea: Carolina Ciulu