G4Media.ro

Guvernul și arhiva Trupelor de Securitate. Cine blochează accesul la documente la…

Sursa: Arhiva Personala

Guvernul și arhiva Trupelor de Securitate. Cine blochează accesul la documente la 30 de ani de la căderea comunismului

În anul 2004, la editura Nemira apărea volumul „Trupele de Securitate (1949-1989)”, sub egida Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în care erau publicate unele documente din arhiva Comandamentului Trupelor de Securitate aflată în depozitele Comandamentului Național al Jandarmeriei Române. Desigur informațiile la care au avut acces cercetătorii de la C.N.S.A.S., la acea dată au fost puține.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 866/2015 se desecretiza o cantitate impresionantă de documente ale unor structuri M.A.I., inclusiv din perioada de dinainte de 1990. Dacă în cazul Poliției Române Guvernul, ca emitent, preciza clar că se desecretizează inclusiv arhiva creată de Miliție înainte de 1990, în cazul Jandarmeriei Române (dat fiind multitudinea denumirilor avute de instituție, în perioada decembrie 1989 – iulie 1990) formularea a fost una generală: se declasifică documente „clasificate secrete de stat, emise anterior anului 2001 de Jandarmeria Română ori structuri pentru care aceasta are calitatea de continuator al activității” ( a se vedea art. 1 și anexa 1, punctul 15 din H.G. 866/2015).

Astfel, categoriile de documente declasificate, create de Trupele de Securitate în perioada 1968-1989, ar fi trebuit să devină publice deoarece au trecut 30 de ani de la crearea lor, conform art. 28 din Legea Arhivelor nr. 16/1996, republicată (cu excepția dosarelor de cadre care se dau în cercetare abia după 90 de ani de la crearea lor). Celelalte documente, emise de Jandarmerie în anii 1990-2000, deși declasificate, nu pot fi făcute publice deoarece nu s-au împlinit 30 de ani de la crearea lor.

La solicitarea mea de a cerceta arhiva declasificată a Trupelor de Securitate din anii 1968-1989, în vederea întocmirii unui studiu arhivistic, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române mi-a răspuns că Jandarmeria nu este continuatoarea Trupelor de Securitate și că nu se poate pronunța dacă arhiva din perioada 1968-1989 a fost desecretizată sau nu.

Drept urmare m-am adresat în scris Ministerului de Interne și Guvernului României cerând lămuriri și explicații dar aceste instituții „au aruncat pisica” în curtea structurilor subordonate, respectiv la Arhivele Naționale și la Jandarmeria Română.

Deși Arhivele Naționale au precizat clar că Inspectoratul General al Jadarmeriei Române ar trebui să permită cercetarea arhivei istorice nesecrete și declasificate din anii 1968-1989 deoarece, chiar dacă nu are calitatea de continuator al Trupelor de Securitate, are calitatea de deținător (conform Legii Arhivelor 16/1996), respectiva insituție a refuzat să dea curs solicitării mele.

Am trimis o petiție și la Consiliului Superior de Apărare a Țării care mi-a comunicat, prin domnul Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu, de la Administrația Prezidențială, că C.S.A.T.-ului nu i s-a solicitat și nu a dat niciun aviz în cadrul procesului de elaborare a H.G. 866/2015.

În aceste condiții m-am adresat a doua oară Guvernului României, la 17 iulie 2019, solicitându-i ca, în calitate de emitent al H.G. 866/2015, să îmi răspundă în scris dacă arhiva Trupelor de Securitate din anii 1968-1989, deținută de Jandarmeria Română a fost sau nu declasificată prin H.G. 866/2015 și care sunt acele „structuri pentru care Jandarmeria Română are calitatea de continuator” la care face referire H.G. 866/2015 dacă Inspectoratul General al Jandarmeriei Române susține că nu are calitatea de continuator.

De această dată Guvernul României a refuzat să îmi mai răspundă. Am apelat la Avocatul Poporului care a făcut niște demersuri către Secretariatul General al Guvernului. După un timp mi-a trimis același răspuns pe care l-am primit de la I.G.J.R.: adică Jandarmeria Română nu are calitatea de continuator al Trupelor de Securitate și nu se știe dacă arhiva Trupelor de Securitate din perioada 1968-1989 a fost desecretizată sau nu.

În mod paradoxal din lucrarea „Jandarmeria Română. 20 de ani în contemporaneitate” apărută în 2010 chiar la Editura M.A.I., sub egida I.G.J.R., (capitolul II, paginile 56-60) rezultă că Jandarmeria este continuatoarea Trupelor de Securitate care în decembrie 1989 trec la Ministerul Apărării, schimbându-și denumirea în Trupe de Infanterie apoi devin, în ianuarie 1990, Trupe de Infanterie Moto apoi Trupe de Apărare Teritorială. La 15 martie 1990 Trupele de Apărare Teritorială revin la M.A.I. în baza unui protocol închiat cu M.A.N. căpătând o nouă denumire: Trupe de Pază și Ordine. Prin H.G. 0749/5 iulie 1990 (nepublicată în M.O.) Trupele de Pază și Ordine din cadrul M.A.I. devin Trupe de Jandarmi.

În cazul în care se va putea constata, în mod oficial, că arhiva istorică a Trupelor de Securitate din anii 1968-1989 este desecretizată în mare parte prin H.G. 866/2015, aceasta ar trebui preluată de către Arhivele Naționale și pusă la dispoziția cercetătorilor iar în caz că respectiva instituție nu are spațiu de depozitare ar trebui să se analizeze oportunitatea și posibilitatea preluării de către C.N.S.A.S. Istoricii, presa și publicul larg au dreptul și trebuie să afle cum au acționat Trupele de Securitate în Valea Jiului (1977), la Brașov (1987) sau în Timișoara și București (decembrie 1989).

Dacă Guvernul condus de doamna Viorica Dăncilă nu a știut sau nu a vrut să îmi răspundă îmi exprim speranța ca măcar noul Guvern condus de d-l prim ministru Ludovic Orban și noul ministru de interne d-l Mircea Vela să îmi dea un răspuns măcar din respect pentru victimele comunismului având în vedere că, în decembrie 2019, se împlinesc 30 de ani de la Revoluția din 1989.

Notă: Bogdan Constantin Dogaru este licențiat al Facultății de Arhivistică din București, promoția 2004, specializarea arhivistică-istorie; absolvent în 2008 al cursurilor de master (specializarea arhivistică contemporană) la aceeași facultate; autor al unor lucrări, studii și articole despre istoria evreilor, istoria societății civile (societăți, asociații, cluburi) și istoria serviciilor secrete.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

15 comentarii

  1. Votați Viorica Dăncilă!
    Votați bunăstarea și echilibrul!

    • Vomam cand vedem proasta de videle!
      Ne e o sila totala!
      psd sa plateasca pentru distrugerea tarii! Confiscarea extinsa a averilor!

  2. Bine ca Iohannis si-a facut treaba de presedinte. Nici nu a aparut in radarul sau tema asta…

    • Te-ai gasit si tu! Vrei sa rezolve Presedintele toate rahaturile! De ce nu au facut aia dinainte? El a fost al 4-lea, ca mandat al 7-lea (cu mandatul #1 al lui iliescu, ala care „n-a fost mandat”).
      Chestia asta ar fi trebuit gasita de aia care au investigat crimele comunismului, ca probabil aceste trupe au comis multe dintre ele.

  3. am pierdut timpul citind articolul. era suficienta o propozitie si intelegeam cine a blocat accesul…

  4. Jigodisme neaoşe. Despre morți, vecini şi Securitate…numai de bine.

  5. Fă Veorico fă unde kuku meu ai fugit? Unde ți-e kuku? L-ai dat afară să cânte? Hai că duminică îți zboară koku. Păstrează broşele de dragul amintirilor apuse fă Veorico.

  6. La instanta de contencios administrativ de ce nu ati incercat?
    Exista un articol in Legea nr. 182/2002 privind accesul la informatiile clasificate care zice clar ca magistratii au dreptul la orice document clasificat daca au depus juramantul prevazut de lege la data numirii in functie (e vorba dejuramantul din art. 34 din legea nr. 303/2004).

    Povestea asta cu arhivele e veche si este o smecherie ieftina folosita de regimurile de dupa 1990 pentrui a bloca accesul la datele si informatiile de interes public.
    Adica, numele si prenumele oricarui functionar al statului (jandarmul, politistul, judecatorul, procurorul, ministrul, consilierul judetean, local, primarul, functionarul public etc.) si activitatea acestuia sunt activitati de interes public. Si interesul national este tot un interes public, pentru ca ar fi aberat ca interesul national sa nu serveasca interesului public.
    Apoi, art. 24 alin. 5 si 6 din Legea nr. 182/2002 a informatiilor clasificate secret de stat prevdad ca: „(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. (6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţifică fundamentală care nu are o legătură justificată cu securitatea naţională”.

    Notiunea de „securitate nationala” acopera exclusiv regimul informatiilor colectate si diseminate de serviciile de informatii (SRI, SIE, DIA) oficiale, constituite potrivit legii (nu prin odine de ministri, hotarari de guvern sau prin alte acte administrative). In subordinea SRI exista Oficiul Registrului National al Informatiilor Secret de Stat (ORNISS) care se ocupa exact cu gestionarea secretelor de stat.
    Politistii si jandarmii au activitati publice, adica activitati care prin natura lor nu ar trebui sa fie clasificate secret de stat. A nu se confunda secretul de stat cu caracterul nepublic al unor activitati si proceduri judiciare la care pot participa, potrivit legii, politistii si/sau jandarmii. Caracterul nepublic al acelor activitati este temporar, pana in momentul finalizarii fazei procesuale a urmaririi penale, dupa aceea, in faza judecatii, toate actele si procedurile efectuate devin publice.

    Ca atare, faptul ca nu se permite accesul public la o arhiva referitoare la o structura a ministerului de interne reprezinta o forma de maxim exces de autoritate, sanctionabil potrivit legii contenciosului administrativ, iar in masura in care acest exces se savarseste in asemenea maniera incat devine un abuz, putem vorbi chiar de infractiuni.

  7. Nu se desecretizeaza ca va fi cu deranj la mai multe personaje importante, inclusiv Dacian Ciolos, care si-au facut stagiul militar la trupele de Securitate. Acolo erau pilosii si odraslelele de militieni si comunisti.

  8. Sa nu pierdeti nu stiu ce simpozion ajuns la cea de a 23_a a MAI, 6_8 noiembrie 2019, Policlinita MAI, latura din strada Mihai si mai.nu stiu cum.

  9. Mestere, te adresezi gresit, toate arhivele atat digital cat si microfilme si ce a ramas pe hartie se afla la SRI, prietenii vostrii, restul pe hartii se afla la MApN, MAI, STS foarte putin, dar complete atat PCR si Securitate se afla la SRI plus digital arhivele nationale! Sunt declarate la cel mai mare nivel de securitate, cine stie poate se risca unu si le pune pe net. Mai este o arhiva la ministerul justitiei cu actele de proprietate ale mosierilor romani pe care le tin bine, daca nu crezi e o carte scris a unui investigator CIA despre asta dar nici de-al dracu nu iti dau linkul de pe net, ca e la liber, din motivele unora care sunt paranoici! Si am alergie la astia!

  10. Trupele de securitate nu erau sub MApN? Ca aveau uniforme de acelasi gen.
    [LE]
    https://www.iiccr.ro/decretul-nr-163-din-7-februarie-1949-infiintarea-trupelor-de-securitate/
    Articolul spune ca gresesc. Erau MAI. Au fost create din trupele de jandarmi, deci ar fi logic sa fie jandarmeria continuatoarea lor.

    • Iar Jandarmeria s-a transformat in ultimii ani intr-un veritabil pulan politic, tocmai pentru a se mentine starea de fapt si linistea, atat de iubita de pesedisti.
      Deci cum sa elibereze ei ceva? Pana nu dispar bolsevicii astia batrani de la butoane, nu se va face lumina in problemele astea.

  11. Apropo, domnule Dogaru! Am publicat în newseek articolul „Ăştia nu sunt jandarmii români” Poate te ajută…

  12. pe cine sa votam?
    esti la fel de analfabet si hot ca ea ?
    foteaz-0 tu…
    asta ne lipseste:
    pupila &*neconfluctuala* lui draCnea sa fie preș-edinte ….