Guvernul grec le oferă fermierilor electricitate ieftină pentru a-i convinge să renunţe la proteste

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, le-a oferit marţi fermierilor posibilitatea de a beneficia de facturi mai mici la electricitate în următorii zece ani, în încercarea de a răspunde la solicitările lor şi a evita proteste de amploare în capitala Atena, transmite Bloomberg, transmite Agerpres.

În ultimele zile, protestele fermierilor s-au amplificat în Grecia, ducând la blocarea autostrăzilor şi paralizarea mai multor oraşe. Reprezentanţii fermierilor au ameninţat că vor veni cu tractoarele pe străzile din Atena, într-un moment în care agricultura a devenit un câmp de luptă în Europa.

„Suntem aici să găsim soluţii şi venim la această întâlnire cu bună credinţă”, a spus Mitsotakis la debutul discuţiilor cu fermierii, care au loc marţi, la Atena. Premierul grec a făcut însă un apel pentru găsirea unei soluţii de compromis deoarece marja de manevră fiscală este una „limitată.”

Planul lui Mitsotakis pentru a reduce costurile de producţie ale fermierilor include facturi mai mici la electricitate pentru următorii zece ani, începând din luna aprilie, potrivit Cabinetului premierului grec. O altă măsură vizează plata primei tranşe din rambursarea taxei pe carburant în luna martie.

Fermierii greci au cerut reducerea taxelor şi o renegociere a Politicii Agricole Comune, care stabileşte regimul subvenţiilor în Uniunea Europeană. De asemenea, fermierii greci susţin că nu au fost despăgubiţi în totalitate pentru inundaţiile de anul trecut.

În ultima perioadă, fermierii nemulţumiţi au protestat în mai multe ţări din Europa, inclusiv în Franţa, Germania, Polonia şi Italia. Printre nemulţumirile lor se numără creşterea costurilor, birocraţia, noile reglementări cuprinse în pactul verde european şi importurile de produse ieftine care le reduc cota lor de piaţă.

Guvernul grec a insistat că nu va pune în pericol echilibrul fiscal, care este urmărit cu atenţie de pieţele financiare şi investitori, după ce Grecia a ieşit dintr-o criză a datoriilor care a durat aproximativ un deceniu. Autorităţile de la Atena au promis că vor majora surplusul bugetar primar până la 2,1% din PIB în acest an, de la 1,1% din PIB în 2023.