Guvernul german profită de pana de curent din Berlin pentru acțiuni dure împotriva extremismului și o posibilă creștere a rolului serviciului de informații

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației spaniole La Razon, via Rador: Incendiul provocat la o instalație esenţială a rețelei electrice, potrivit ministrului german de Interne, confirmă o amenințare care a fost subestimată prea mult timp.

Pana de curent care a lăsat zeci de mii de locuințe din Berlin fără electricitate mai multe zile i-a oferit lui Alexander Dobrindt mai mult decât o simplă provocare la adresa securității interne. I-a oferit platforma perfectă pentru a-și ridica vizibilitatea, a-și întări retorica și a se poziționa în centrul unui răspuns politic care se extinde mult dincolo de sabotajul specific al infrastructurii critice. Încă de la început, ministrul german de Interne nu a gestionat pur și simplu o criză, ci a folosit episodul pentru a stabili un cadru, a identifica un inamic și a redefini prioritățile statului în fața extremismului.

Atacul incendiar asupra unei instalații electrice esențiale, care a lăsat fără curent electric aproximativ 45.000 de locuințe și peste 2.000 de afaceri, a paralizat mai multe cartiere ale capitalei timp de zile întregi și a forțat activarea planurilor de urgență. Însă pentru Dobrindt, un personaj important în aripa conservatoare a guvernului, atacul nu a fost doar o crimă gravă, ci și confirmarea unei amenințări care, în opinia sa, fusese subestimată prea mult timp. „Consolidăm aparatul de stat pentru a combate extremismul de stânga”, a declarat el în timp ce prezenta un pachet de măsuri care combină o prezență sporită a poliției, capacități digitale extinse și o recompensă fără precedent pentru informațiile care duc la capturarea celor responsabili. Atribuirea atacului de către autorități așa-numitei „Vulkangruppe” – o rețea de celule active de ani de zile la Berlin și Brandenburg – a servit la consolidarea acestei schimbări de politică.

Atât poliția, cât și serviciile de informații consideră declarația de revendicare a responsabilității autentică, iar biroul Procurorului General a deschis o anchetă pentru apartenență la o organizație teroristă, sabotaj neconstituțional, incendiere și perturbarea serviciilor publice. Pe baza acestui fapt, Dobrindt a construit o narațiune care prezintă sabotajul ca pe un atac direct asupra funcționării statului și, prin extensie, ca pe o linie roșie care impune un răspuns mai puternic.

Recompensa anunțată, care, potrivit surselor politice, ajunge la un milion de euro, ilustrează clar această strategie. Ministrul a justificat-o invocând amploarea pagubelor cauzate și numărul mare de victime, dar și prin necesitatea de a transmite un mesaj clar. Nu este vorba doar de găsirea autorilor, ci de implicarea activă a publicului și subliniind faptul că statul este pregătit să folosească toate instrumentele de care dispune. Oficiul Federal de Poliție Criminală din Germania (BKA) și-a consolidat echipele și a lansat o campanie continuă de strângere de piste la Berlin și Brandenburg, în timp ce mesajul politic devine din ce în ce mai puternic. Această întărire a poziției se extinde dincolo de nivelul poliției.

Dobrindt a profitat de ocazie pentru a redeschide o dezbatere sensibilă în Germania: rolul serviciilor de informații. Propunerea sa implică dotarea acestei agenții cu capacități operaționale mai largi, care să depășească simpla strângere de informații. „Îmi doresc să fie un serviciu secret autentic, unul care nu doar observă, ci poate și acționa atunci când ia cunoștință de amenințări”, a declarat el, conștient că atinge un punct sensibil istoric într-o țară marcată de abuzuri din trecut, dar și că climatul politic este acum mai favorabil. Pachetul pe care îl promovează include o creștere semnificativă a personalului pentru serviciile de informații și Oficiul Federal de Poliție Criminală (BKA), precum și extinderea instrumentelor digitale precum recunoașterea facială automată, analiza big data și urmărirea adreselor IP. Dobrindt insistă că această consolidare nu implică neglijarea altor forme de extremism, dar precizează că prioritatea sa este de a corecta ceea ce definește ca o subestimare anterioară a fenomenului de extremă stânga.

Pana de curent vine și pe fondul unei dezbateri mai ample privind amenințările hibride. Între timp, Germania investighează un val de atacuri cibernetice care vizează instituții publice și entități financiare, inclusiv Bundesbank, pe care guvernul o leagă de rețele cu conexiuni la stat. Pentru Dobrindt, acestea nu sunt incidente izolate, ci mai degrabă manifestări ale aceleiași vulnerabilități. „Nu putem accepta atacuri constante asupra infrastructurii, instituțiilor și companiilor noastre”, a afirmat el, înainte de a adăuga o frază care surprinde prin noul ton: „Vom răspunde, inclusiv în străinătate”. Acest avertisment indică o cooperare mai strânsă între serviciile de informații și poliția federală, precum și crearea unui centru dedicat pentru apărarea împotriva amenințărilor hibride, menit să coordoneze răspunsul la sabotaj, spionaj și atacuri cibernetice.

Dobrindt susține că Germania a intrat într-o nouă fază în materie de securitate internă și pregătește un pachet legal pentru prima jumătate a anului pentru a extinde capacitățile statului în materie de supraveghere, investigație și acțiune operațională. Toate acestea au loc pe fondul unei puternice încărcări simbolice, marcat de o creștere a infracțiunilor antisemite și de o polarizare socială tot mai mare. Guvernul prezintă schimbarea condusă de Dobrindt ca un răspuns necesar la o realitate mai dură; cu toate acestea, criticii săi avertizează asupra riscului extinderii puterilor fără suficiente controale și echilibre. Până atunci și dincolo de această dezbatere, blocajul mediatic i-a permis ministrului de Interne să stabilească agenda, să-și definească profilul și să consolideze o abordare intransigentă care, fără a o afirma în mod explicit, plasează securitatea în centrul acțiunii politice.

Traducerea Rador: Rodezia Costea