Grindeanu, după dezvăluirea Oanei Gheorghiu privind listarea unor companii de stat la bursă: Dacă ar fi citit prima pagină a memorandumului ar fi observat că a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul domnului Bolojan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, vine cu explicații după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat un document princare-l acuză că la vremea când el era ministru al Transporturilor ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara.

„Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a scris pe facebook, Oana Gheorghiu.

În replică, Sorin Grindeanu spune că i-a citit cu atenție postarea și că-i înțelege „indignarea” de vreme ce n-a citit prima pagină a documentului. „Dacă ar fi citit-o, ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine”, scrie Grindeanu, enumerând următoarele:

• Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”. Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură: Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie.
• Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6).
• Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România
• TAROM nu este în lista finală.
• Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală.
• Aeroportul Timișoara nu este în lista finală.
• CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!

Sorin Grindeanu afirmă nu a avizat „vânzarea” niciunei companii. „Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii”.

„Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind avizate de mine. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită:

• Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum.
• TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie.
• CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege.
• Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.
• . Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România.
• Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este: asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană; recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului);  condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026.

Grindeanu mai spune că nu el a inventat această țintă și că nu el a negociat PNRR-ul: „Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută”, a explicat liderul social-democrat.

Acesta mai precizează că „listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”.

„Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere: majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar; pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar); în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct”.

„Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă. Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL. În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a mai transmis Grindeanu.