Grevă japoneză a consilierilor de probațiune din Ministerul Justiției: acuză inechitățile salariale și cer adoptarea urgentă a legii privind statutul lor / 688 de consilieri de probațiune supraveghează peste 100.000 de persoane condamnate penal

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune, afiliat la Federația Publisind și Blocul Național Sindical anunță, într-un comunicat de presă, că începând cu data de 26 septembrie consilierii de probațiune, angajați ai Ministerului Justiției și Direcției Naționale de Probațiune. vor protesta prin grevă japoneză.

Solicitările consilierilor de probațiune:

1. Organizarea unei întâlniri, de urgență, cu ministrul Muncii și Solidarității Sociale, cu ministrul Finanțelor precum și cu reprezentanții SNCSP, cu scopul adoptării de urgență a unui O.U.G .prin care să se remedieze inechitățile salariale existente la nivelul sistemului de probațiune, eliminând în acest sens discriminarea făcută personalului de probațiune în raport cu alte categorii din familia ocupațională “Justiție”.

2. Adoptarea de urgență a proiectului de lege privind statutul consilierilor de probațiune.

„Sistemul de probațiune este singura instituție din cadrul justiției care are în sarcină punerea în executare a sancțiunilor penale neprivative de libertate, a căror pondere este una semnificativă în lumina noii legislații penale (în prezent 688 de consilieri de probațiune supraveghează peste 100.000 de persoane care au suferit sancțiuni penale neprivative de libertate)”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a apreciat în hotărârea pilot din 25 aprilie 2017 în cauzele conexate Rezmiveș și alții împotriva României, că una dintre măsurile generale care trebuie puse în aplicare, în vederea reducerii supraaglomerării carcerale și a condițiilor inadecvate de detenție (paragraful 114 coroborat cu 118 din hotărâre) este asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de probațiune, la care se adaugă aspectele privind probațiunea, astfel cum au fost acestea reflectate în Calendarul de măsuri 2018 – 2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, adoptat de Guvernul României, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României.

Consolidarea sistemului de probațiune a fost asumată la nivel programatic ca formă de diminuare a populației din penitenciare, acesta fiind un punct distinct în cadrul capitolului „Justiție” din Programul de Guvernare 2018-2020.

„Cu toate acestea, realitatea arată că personalul de probațiune nu are un statut conform cu noua lege de funcționare, că volumul sarcinilor rămâne, chiar și în condițiile alocării noilor posturi, unul foarte mare față de normele europene, că responsabilitățile și importanța acestui serviciu public nu se reflectă în poziția pe care o are în sistemul de justiție românesc, fiind clasat printre ultimele categorii ale acestuia, că nivelul de remunerare este unul incompatibil cu statutul și natura activităților, fiind situat la jumătate față de veniturile aferente altor categorii de specialiști din justiție. În ceea ce privește condițiile de angajare și standardele profesiei, acestea sunt singurele care corespund cu recomandările europene, fiind printre cele mai exigente din sistem, fapt ce subliniază, o dată în plus, discrepanța dintre drepturi și îndatoriri”, mai susține sursa citată.