Grecii nu au încredere în presă: Conexiunile strânse între lumea politică și mass-media constituie unul dintre principalele motive ale crizei în care se află presa elenă

Grecii au ales un nou guvern. Însă încrederea în sistemul democratic este profund afectată. Acest lucru se reflectă și în neîncrederea manifestată de oameni față de mass-media, se arată într-o analiză a peisajului mediatic elen publicată pe portalul Deutsche Welle.

Dimitris Boutsikos studiază jurnalismul din convingere. Nu este o profesie simplă în Grecia zilelor noastre, marcate de o profundă neîncredere a oamenilor în mass-media. „Orientarea politică a multor ziare și alte instituții de presă este evidentă”, se plânge tânărul atenian în vârstă de 20 de ani, în opinia căruia acesta este unul dintre motivele care au determinat îndepărtarea grecilor de canalele media tradiționale.

Conexiunile strânse între lumea politică și mass-media constituie unul dintre principalele motive ale crizei în care se află presa elenă, spune el. Iar mulți dintre compatrioții săi îi dau dreptate. „Mă informez de la prieteni și la locul de muncă în legătură cu evenimentele politice”, ne-a spus o femeie de 56 de ani din Salonic la scurt timp după ce a votat.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Relatări pentru prieteni

De-a lungul campaniei electorale au avut loc, sporadic, evenimente care au confirmat criticile grecilor la adresa presei. Cu 24 de ore înainte de deschiderea secțiilor de votare, Evangelos Marinakis, industriaș și mogul de presă, dar și prieten apropiat al nou alesului prim-ministru Kyriakos Mitsotakis, a publicat o scrisoare prin care invita toți grecii să voteze.

El a vorbit despre o „nouă eră”, fără „minciuni și populism periculos” și a subliniat că scrutinul este despre prevenirea „vânzării patriei”.

Marinakis este unul dintre cei mai bogați și mai influenți oameni din Grecia. El deține clubul de fotbal Olympiakos, precum și diverse posturi de televiziune și publicații, inclusiv ziarul Ta Nea. După ce a fost preluat de Marinakis, acest ziar cu orientare mai degrabă de stânga, a afișat o agendă conservatoare.

Numeroase instituții de presă private din Grecia sunt deosebit de critice la adresa fostului partid de guvernământ Syriza și a liderului său, Alexis Tsipras. În timpul unui interviu pentru postul de televiziune SKAI, fostul premier a fost supus unui tir de întrebări dificile, în contrast cu tratamentul mult mai blând de care a avut parte oponentul său conservator, Kyriakos Mitsotakis.

La toate acestea s-a adăugat și o eroare comisă de moderatoarea Sia Kossioni. În introducerea făcută șefulului formațiunii Nea Demokratia, ea l-a numit pe acesta Kyriarcho Mitsotaki, ceea ce se traduce prin Conducătorul Mitsotakis. Candidatul conservator a fost scutit de întrebări incisive, poate și pentru că Sia Kossioni este soția nepotului său, Kostas Bakoyannis, proaspăt ales în funcția de primar al Atenei.

Bătălia în noroi nu a mai avut loc

In pofida acestor incidente, Panagiotis Paşalidis, analist la ELIAMEP, Fundația pentru Politica Europeană și Externă din Grecia, apreciază drept pozitiv modul în care presa a reflectat campania electorală și alegerile din 7 iulie. „Este încurajator că, în pofida semnalelor alarmante, campania electorată nu a fost una scandaloasă”.

Dimpotrivă, controversele din jurul programelor electorale nu au îndreptat dezbaterea publică într-o direcție extremă și agresivă. Din acest punct de vedere, rolul presei pare să fi fost unul pozitiv.

Cu toate acestea, situația presei elene este dificilă. Grecia ocupă abia locul 65 în indicele libertății presei, situându-se în fața Nigerului și în urma Croației. Mai ales anii de criză ar fi marcat peisajul mass-media.

Deși au existat întotdeauna jurnaliști critici și în acea perioadă, situația economică foarte grea a îngreunat relatarea independentă. În timpul crizei, mulți jurnaliști au fost în mod evident forțați să se adapteze în mare măsură orientărilor prestabilite de către patronii de instituții media. Însă există semne că situaţia se schimbă”.

Neîncredere și în sistemul politic

Nikos Panagiotou, profesor la Institutul de Studii Media la Universitatea din Salonic, este îngrijorat de scăderea încrederii în instituțiile de presă profesioniste, fenomen care nu se reduce la Grecia. „Criza presei din Europa nu este un fenomen al ultimilor ani. Studii arată că încrederea în presa mainstream a scăzut constant din 2005”.

Cu toate acestea, neîncrederea nu se limitează doar la mass-media, ci este strâns legată de o profundă neîncredere în sistemul politic și instituțiile sale. În Grecia, această problemă este deosebit de pronunțată.

„Percepția oamenilor este că politica și presa sunt strâns legate, ceea ce îi determină să apeleze la surse alternative de informație, care sunt mult mai rele. Un număr înfricoșător de oameni cred orbește ce scriu unele bloguri, care sunt și mai puternic asociate cu anumite grupuri de interese”.

În opinia lui Panagiotou, deși presa nu a fost întotdeauna atât de critică pe cât trebuia să fie, reputația ei este mai rea decât ar fi cazul.

„Presa face parte din sistemul politic, de aceea relațiile sale cu mediul politic sunt firești. Însă în perioadele lipsite de griji financiare, presa nu s-a distanțat suficient de lumea politică, ceea ce i-a îndepărtat pe cetățeni. Presa trebuie acum să arate că poate fi obiectivă. Trebuie să ne uităm cu atenție la cine lucrează bine și la cine lucrează mai puțin bine”.

Studentul Dimitris Boutsikos este convins că în special tânăra generație de jurnaliști are multe de oferit. El spune că vrea să muncească în beneficiul societății și că, fără a se schimba situația actuală, încrederea oamenilor nu va putea fi sub niciun chip recâștigată.