Grecia, un paradis în criză: teama că pandemia va distruge turismul

Hotelierii din Grecia se tem că pandemia îi va lăsa fără turiști. Nici nu-și revenise bine după criza datoriilor, că țara se află din nou în fața unei probe de foc, scrie Jannis Papadimitriou într-o analiză pentru Deutsche Welle.

Jorgos Katikas se bucură de zilele însorite de primavară și de cafeaua pe care o savurează în grădină. Împreună cu părinții săi deține un mic hotel în orașul Rethymnon, pe insula Creta. Camerele sunt îngrijite, clădirea este situată în apropierea plajei, nimic extravagant. La începutul lunii mai ar fi trebuit să apară primele rezervări pentru sezonul estival. Dar situația este acum diferită. „Încă mă mai gândesc dacă mai rentează să deschidem hotelul în vară. Din actuala perspectivă aș spune că nu merită”, spune Katikas.

Din cauza restricțiilor de călătorie, turiștii străini nu pot veni. În plus, se impun măsuri de igienă stricte, dar nimeni nu poate spune cât de necesare sunt acestea cu adevărat. Conform actualelor discuții, orice este posibil. De exemplu, închiderea sălilor de mic-dejun și servirea clienților în camere. „Numai pentru mic-dejun ar trebui să angajez alți oameni și nu-mi pot permite”, adaugă proprietarul hotelului.

Probabil, Katikas va găsi o soluție rezonabilă din punct de vedere economic. În fond este de profesie economist. După ce a studiat la Atena a lucrat ca jurnalist economic pentru diverse posturi TV și publicații. În 2012, la apogeul crizei datoriilor, s-a întors în Creta. Calculul său a fost corect: „Pentru turism, anul 2012 a fost o catastrofă. Dar de-atunci încoace situația a început să se remedieze și, în fiecare vară, am putut înregistra un număr record de vizitatori”, se bucură bărbatul în vârstă de 45 de ani. Nordul insulei a găzduit turiști din Scandinavia care, de 10-15 ani, au rămas fideli Cretei de parcă ar avea case de vacanță acolo. Anul acesta, însă, criza Corona lovește industria de profil.

Teama de un război al prețurilor

Sub aspect economic, administrarea unui hotel aproape că nu mai are niciun sens, afirmă Alexandros Angelopoulos, șef al renumitului lanț hotelier Aldemar și secretar general al Asociației hotelierilor din Heraklion. Probleme financiare mari întâmpină în prezent mai ales hotelurile de lux, spune Angelopoulos. Motivul: „Multe au fost renovate în iarnă. Lucrările au fost încheiate în proporție de 90%, iar acum vor trebui plătite. Dar încasări nu vor mai fi în această vară.” În plus, ar mai fi costurile suplimentare cu noile măsuri de igienă, estimate la 2-3 procente din bugetul anual în cazul unui hotel de 5 stele.

Angelopoulos mai menționează o altă problemă: „Dacă toate hotelurile din Heraklion ar deschide, să spunem că vor pune la dispoziția turiștilor 4000 de paturi, și ar veni doar 1000 de turiști, ne-am afla în fața unui război al prețurilor care ne-ar ruina pe toți.”

Operatorii turistici străini ar jongla cu prețurile după bunul plac, iar lucrul acesta nu ar trebui să se întâmple. Raportul cerere-ofertă ar trebui echilibrat, explică Angelopoulos. „Înțeleg că agențiile de turism își fac treaba, dar și noi trebuie să ne-o facem.”
În timp ce Uniunea Europeană intenționează să adopte o linie comună privind anularea actualelor restricții de călătorie, Austria propune o soluție neobișnuită: anumite state membre ar putea încheia acorduri bilaterale de deschidere a granițelor, chiar dacă restricțiile se vor menține și în vară în spațiul comunitar, explică ministrul austriac al Turismului Elisabeth Köstinger.

Propunerea a provocat reacții diferite în Grecia. Șeful Asociației operatorilor turistici eleni FEDHATTA, Lysandros Tsilidis, critică inițiativa, considerând că aceasta ar afecta piața internă comună. „Dacă am proceda astfel ar fi ca la concursul Eurovision și preferate ar fi numai țările prietene”, a spus el ușor ironic într-un interviu televizat.

În schimb, Angelopoulos este deschis la propunerea austriecilor. În opinia sa, prea mult timp s-a pierdut până acum, iar încheierea unui acord european ar necesita și mai mult timp. „Acordurile bilaterale ar fi soluția cea mai rapidă și cea mai sigură pentru a putea funcționa cât de cât.” Cu condiția, adaugă el, ca toate țările implicate să respecte reguli de igienă comune.

Motorul economic al Greciei dă rateuri

Pentru greci nu este vorba numai de viitorul sezon estival. Cu 24% din PIB, turismul este cel mai mare motor economic al țării și a contribuit, pe lângă pachetul de ajutor din partea UE, la ieșirea Greciei din criza datoriilor. Pe Creta și Rhodos, turismul asigură 80% din performanța economică a acestor insule. Dacă nu vor sosi oaspeți în vară, 900.000 de locuri de muncă sunt amenințate cu dispariția, avertizează Alexandros Angelopoulos.

Și Jorgos Katikas își face griji în privința viitorului economic al țării sale. Nu a renunțat complet la activitatea sa de jurnalist economic. Înainte de debutul pandemiei și-a creat toate condițiile acasă pentru a putea comenta evoluțiile la bursă pentru presa elenă. Ca proprietar de hotel, dar și în calitate de analist al piețelor financiare, la întrebarea dacă economia elenă ar putea depăși o a doua criză într-un interval de doar câțiva ani, Katikas oferă același răspuns: „Va fi foarte, foarte greu…”

Foto: Pexels.com