G4Media.ro

GRAFICE Peste jumătate din aleșii municipiilor-reședință reprezintă sub 15% din alegători: Olguța…

GRAFICE Peste jumătate din aleșii municipiilor-reședință reprezintă sub 15% din alegători: Olguța Vasilescu – 11,99%, Mihai Chirica – 11,24%, Vergil Chițac – 10,55%, Piedone – 10,48% / Ce probleme ridică slaba reprezentativitate a primarilor

O analiză G4Media.ro arată că peste jumătate din primarii municipiilor-reședință de județ, aleși în 27 septembrie, au câștigat voturile a mai puțin de 15% din electoratul total al locurilor în care au candidat (vezi graficele mai jos). O primă explicație este prezența extrem de scăzută la urne, media în municipiile-reședință fiind de 34,3%.

Cel mai probabil, prezența foarte slabă la vot a fost determinată de teama infectării cu coronavirus în timpul procesului electoral. O altă explicație pentru reprezentativitatea scăzută a primarilor este organizarea alegerilor într-un singur tur, în urma cărora au posibilitatea să ajungă în funcția de primar candidați care reprezintă, spre exemplu, puțin peste 8% din electoratul localității respective.

Un exemplu este Piatra Neamț, unde candidatul PNL a ajuns primar din primul tur, cu 26,26% din voturile exprimate, obținând însă doar 7.707 voturi din totalul de 94.385 alegători, adică a fost legitimat de doar 8,16% din electoratul municipiului Piatra Neamț.

Un alt efect al alegerilor din primul tur este că un primar poate spune că a fost ales de 62% dintre alegători, dar, în realitate, el reprezintă doar 9,41% din cetățenii cu drept de vot din localitate. Așa s-a întâmplat în Vaslui, acolo unde candidatul PSD a ajuns primar cu puțin peste 11.000 de voturi din totalul celor peste 122.000 de alegători, din cauză că prezența la vot a fost de doar 15,47%.

Analiza G4Media arată că niciun primar de municipiu-reședință nu a reușit să convingă măcar 30% din totalul alegătorilor din localitatea în care a candidat. Media reprezentativității la nivelul municipiilor-reședință este de doar 16,09%. Primarii cu cea mai mare reprezentativitate sunt cei din Buzău – 27,28%, Cluj – 26,22% și Oradea – 25,71%. La polul opus, cei mai puțin reprezentantivi primari sunt cei din Suceava – 9,40%, Bacău – 8,88% și Piatra Neamț – 8,16%.

În marile municipii ale României reprezentativitatea primarilor arată astfel: Cluj – 26,22%, Timișoara – 17,83%, Brașov – 14,17%, Craiova – 11,99%, Iași – 11,24%, Constanța – 10,55%. În Sibiu, candidatul FDGR a fost votat de 14,47% din totalul alegătorilor, iar în București, candidatul susținut de PNL și USR PLUS este reprezentativ pentru 15,53% din electoratul total al Capitalei.

Analiza G4Media pe scurt pe municipiile-reședință de județ:

  • Cele mai puține voturi obținute: Dragoș Soare (PNL) a fost ales primarul Sloboziei cu doar 4.907 voturi din totalul de 42.983 alegători. Procentul obținut este de 31,09% la o prezență de vot de 37,65%, iar procentul reprezentativității este de 11,41%;
  • Cele mai multe voturi obținute: Emil Boc (PNL) a fost ales primar în Cluj Napoca obținând 73.182 voturi din totalul de 279.022 alegători. Procentul obținut este de 74,76% din prezență la vot 35,53%, iar procentul reprezentativității este de 26,22%.
  • Cea mai mică prezență la vot: Vaslui – 15,47%;
  • Cea mai mare prezență la vot: Târgu Mureș – 46,31%;
  • Media prezenței la vot în municipiile reședință de județ: 34,3%
  • Cel mai mic procent de reprezentativitate: Andrei Carabelea (PNL), Piatra Neamț – 8,16%;
  • Cel mai mare procent de reprezentantivitate: Constantin Toma (PSD), Buzău – 27,28%;
  • Media reprezentativității primarilor municipiilor-reședință: 16,09%
  • Cea mai mare diferență între procentul obținut și cel al reprezentativității: Primarul PSD Vasile Pavăl a obținut 62,02% din voturile exprimate, dar reprezintă doar 9,41% din totalul alegătorilor din Vaslui.

Ce înseamnă să fii un primar cu reprezentativitate scăzută?

Fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu, a comentat pentru G4Media ce înseamnă reprezentativitatea slabă a unui ales local. Sebastian Lăzăroiu spune că, psihologic, cel care nu votează se simte dezlegat în privința oricăror decizii luate de primar. Totodată, cetățenii vor percepe un leadership autoritar în comunitățile cu absenteism mare la alegeri și vor avea încredere mai putină în democrație, mai explică fostul consilier prezidențial:

foto: Sebastian Lăzăroiu; sursa: Facebook
  • Când votează, cetățeanul face o investiție de incredere și se simte implicat în viitoarele decizii ale primarului. Psihologic, cel care nu votează se simte dezlegat în privința oricăror decizii luate de primar. Așadar acolo unde 85%, de exemplu, nu au votat, ai aproape o comunitate întreagă care poate protesta in cazul unei decizii nepopulare, dar necesare. Potentialul de protest și contestare a deciziilor va fi intotdeauna mai mare în comunitătile cu mare absenteism la vot.
  • Slaba reprezentativitate a primarilor afectează, deci, mai ales gradul de susținere pentru decizii controversate (necesare, dar nepopulare).
  • Cetățenii vor percepe un leadership autoritar în comunitățile cu absenteism mare la alegeri și vor avea încredere mai putină în democrație (neincrederea determină și absenteismul, deci se va consolida într-un cerc vicios).
  • Numărul de voturi obținut de primarii aceluiasi partid va conta în stratificarea organizației politice. Un număr mai mic de voturi, adică o reprezentativitate mai slabă, poate influența interesul și atenția acordate de liderii partidului comunității, in cazul în care ei ajung să aibă putere de decizie asupra redistribuirii resurselor.
  • Lipsa de reprezentativitate a unui primar, determinată de absenteism, scurtează ciclul de guvernare la nivel local. Primarii vor fi schimbați des de același număr mic de alegători, la care se adaugă absenteiștii nemulțumiți din ciclul electoral anterior. Proiectele pe termen lung din comunitate sunt dezavantajate de ciclurile scurte de guvernare.

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că protestele cetățenilor și violența acestora vor crește invers proporțional cu reprezentativitatea primarilor în momentul în care aceștia vor lua decizii curajoase. O soluție pentru ca manifestațiile post-electorale să nu escaladeze ar fi ca primarii să își compenseze lipsa de reprezentativitate cu dezbateri publice solide, reale:

  • Evident, mai întâi de toate e pusă la îndoială legitimitatea primarilor, care este grav afectată, dar și legitimitatea deciziilor lor. Însă este un efect cunoscut al sistemului majoritar într-un tur sau majoritar absolut. Acest sistem, al alegerilor în primul tur, produce acest efect. Asta face ca în absenșa politizării, a unei politizări care să vină din dezbaterea politică puternică, prezența să fie scăzută.
  • Cei care nu se simt reprezentați, și chiar nu participă la vot, fie pentru că ei consideră că nu au nicio șansă, fie pentru că desconsideră procesul electoral, vor însă să influențeze procesul de decizie politică. Suntem în secolul XXI, rețelele sociale, internetul asigură o participare politică virtuală, și atunci oamenii își exprimă nemulțumirea, nemulțumirea crește și blochează majoritatea politicilor publice. Deci un sistem de genul acesta este un sistem foarte complicat, care creează foarte multe probleme de legitimitate.
  • În concluzie, principalele efecte ale reprezentativității scăzute sunt legitimitatea aleșilor, legitimitatea deciziilor ulterioare, creșterea contestației și în special a protestului violent, pentru că în fața unei asemenea situații oamenii sunt tentați să folosească violența pentru a-și promova ideile. Vedeți, majoritățile acestea artificiale provoacă oamenii la contestare. E unul din efecte. Și asta are consecințe asupra politicilor pe termen mediu și lung, mai ales ale celor legate de dezvoltare, inclusiv de dezvoltarea durabilă, pentru că acestea trebuie să se bazeze pe un consens general.
  • Cu cât vor fi mai curajoase deciziile, care vizează probleme de multă vreme nenezolvate, cu atât vor avea mai multe dificultăți. Iar protestele și nemulțumirile vor fi invers proporționale cu legitimitatea primarilor. Cu cât legitimitatea e mai mică, șansa protestului violent e mai mare. Dar primarii care au o reprezentativitate scăzută pot compensa deficitul de legitimitate prin consultări publice reale, prin mobilizarea oamenilor.

Cât de legitimi sunt primarii din București și cele șase sectoare

 

București: Nicușor Dan (independent) a fost ales cu 42,82% din prezență la vot 36,93% (a obținut 282.631 voturi din totalul de 1.818.955 alegători) – 15,53%;

  • Sector 1 – Clotilde Armand (USR PLUS) a fost aleasă cu 40,95% din prezență la vot 42,85% (a obținut 36.455 voturi din totalul de 212.547 alegători) – 17,15%;
  • Sector 2 – Radu Mihaiu (USR PLUS) a fost ales cu 36,91% din prezență la vot de 37,95% (a obținut 42.094 voturi din totalul de 308.019 alegători) – 13,66%;
  • Sector 3 – Robert Negoiță (PRO România) a fost ales cu 43,74% din prezență la vot de 30,78% (a obținut 58.786 voturi din totalul de 445.329 alegători) – 13,20%;
  • Sector 4 – Daniel Băluță (PSD) a fost ales cu 57,03% din prezență la vot de 37,92% (a obținut 58.577 voturi din totalul de 276.112 alegători) – 21,21%;
  • Sector 5 – Cristian Popescu Piedone (PPUSL) a fost ales cu 28,08% din prezență la vot 38,35% (a obținut 25.902 voturi din totalul de 247.131 alegători) – 10,48%;
  • Sector 6 – Ciprian Ciucu (PNL) a fost ales cu 43,4% din prezență la vot 38,54% (a obținut 54.134 voturi din totalul de 329.817 alegători) – 16,41%.

 

Cum arată reprezentativitatea primarilor de municipii-reședință 

 

Alba Iulia (Alba): Gabriel Codru Pleșa (USR PLUS) a fost ales cu 36,81% din prezență la vot 35,97% (a obținut 8.107 voturi din totalul de 62.326 de alegători) – 13% 

Arad (Arad): Călin Bibarț (PNL) a fost ales cu 33,68% din prezență la vot 29,82% (a obținut 14.613 voturi din totalul de 148.864 alegători) – 9,81%

Pitești (Argeș): Cristian Gentea (PSD) a fost ales cu 34,82% din prezență la vot 33,89% (a obținut 16.660 voturi din totalul de 144.273 alegători) – 11,54%

Bacău (Bacău): Lucian Daniel Stanciu Viziteu (USR PLUS) a fost ales cu 29,32% din prezență la vot 31,27% (a obținut 14.698 voturi din totalul de 165.511 alegători) – 8,88%

Oradea (Bihor): Alin Florin Birta (PNL) a fost ales cu 70,13% din prezență la vot 37,11% (a obținut 47.966 voturi din totalul de 186.536 alegători) – 25,71%;

Bistrița (Bistrița Năsăud): Ioan Turc (PNL) a fost ales cu 41,84% din prezență la vot 37,51% (a obținut 11.949 voturi din totalul de 77.643 alegători) – 15,38%;

Botoșani (Botoșani): Cosmin Ionuț Andrei (PSD) a fost ales cu 37,18% din prezență la vot 30,88% (a obținut 10.960 voturi din totalul de 98.681 alegători) – 11,10%;

Brăila (Brăila): Marian Dragomir (PSD) a fost ales cu 63,2% din prezență la vot 31,22% (a obținut 32.656 voturi din totalul de 170.681 alegători) – 19,13%;

Brașov (Brașov): Allen Coliban (USR PLUS) a fost ales cu 42,06% din prezență la vot 34,54% (a obținut 34.870 voturi din totalul de 245.992 alegători) – 14,17%;

Buzău (Buzău): Constantin Toma (PSD) a fost ales cu 78,07% din prezență la vot 35,68% (a obținut 29.728 voturi din totalul de 108.941 alegători) – 27,28%;

Călărași (Călărași): Grigore Dulce (PSD) a fost ales cu 43,44% din prezență la vot 39,86% (a obținut 10.281 voturi din totalul de 61.539 alegători) – 16,70%;

Reșița (Caraș Severin): Ioan Popa (PNL) a fost ales cu 74,41% din prezență la vot 27,41% (a obținut 14.181 voturi din totalul de 71.524 alegători) – 19,82%;

Cluj Napoca (Cluj): Emil Boc (PNL) a fost ales cu 74,76% din prezență la vot 35,53% (a obținut 73.182 voturi din totalul de 279.022 alegători) – 26,22%;

Constanța (Constanța): Vergil Chițac (PNL) a fost ales cu 28,49% din prezență la vot 38,08% (a obținut 27.569 voturi din totalul de 261.193 alegători) – 10,55%;

Sfântu Gheorghe (Covasna): Antal Arpad Andras (UDMR) a fost ales cu 76,49% din prezență la vot 27,24% (a obținut 10.711 voturi din totalul de 52.914 alegători) – 20,24%;

Târgoviște (Dâmbovița): Daniel Cristian Stan (PSD) a fost ales cu 65,62% din prezență la vot 34,98% (a obținut 17.046 voturi din totalul de 75.983 alegători) – 22,43%;

Craiova (Dolj): Lia Olguța Vasilescu (PSD) a fost aleasă cu 34,29% din prezență la vot 35,68% (a obținut 30.062 voturi din totalul de 250.618 alegători) – 11,99%.

Galați (Galați): Ionuț Pucheanu (PSD) a fost ales cu 59,19% din prezență la vot 31,22% (a obținut 47.452 voturi din totalul de 262.930 alegători) – 18,04%;

Giurgiu (Giurgiu): Adrian Valentin Anghelescu (PNL) a fost ales cu 42,53% din prezență la vot 36,00% (a obținut 8.307 voturi din totalul de 56.086 alegători) – 14,81%;

Târgu-Jiu (Gorj): Marcel Laurențiu Romanescu (PNL) a fost ales cu 45,44% din prezență la vot 34,95% (a obținut 12.170 voturi din totalul de 78.291 alegători) – 15,54%;

Miercurea Ciuc (Harghita): Korodi Attila (UDMR) a fost ales cu 73,78% din prezență la vot 32,27% (a obținut 8.072 voturi din totalul de 34.427 alegători) – 23,44%;

Deva (Hunedoara): Florin Oancea (PNL) a fost ales cu 37,45% din prezență la vot 36,32% (a obținut 7.703 voturi din totalul de 58.095 alegători) – 13,25%;

Slobozia (Ialomița): Dragoș Soare (PNL) a fost ales cu 31,09% din prezență la vot 37,65% (a obținut 4.907 voturi din totalul de 42.983 alegători) – 11,41%;

Iași (Iași): Mihai Chirica (PNL) a fost ales cu 42,01% din prezență la vot 27,31% (a obținut 36.196 voturi din totalul de 321.854 alegători) – 11,24%;

Baia Mare (Maramureș): Cătălin Cherecheș (independent) a fost ales cu 41,54% din prezență la vot 35,12% (a obținut 17.039 voturi din totalul de 120.221 alegători) – 14,17%;

Drobeta Turnu Severin (Mehedinți): Marius Vasile Screciu (PSD) a fost ales cu 40,38% din prezență la vot 36,48% (a obținut 12.821 voturi din totalul de 88.949 alegători) – 14,41%;

Târgu Mureș (Mureș): Zoltan Soos (independent) a fost ales cu 50,54% din prezență la vot 46,31% (a obținut 28.211 voturi din totalul de 123.982) – 22,75%;

Piatra Neamț (Neamț): Andrei Carabelea (PNL) a fost ales cu 26,26% din prezență la vot 32,51% (a obținut 7.707 voturi din totalul de 94.385 alegători) – 8,16%;

Slatina (Olt): Stelian Emil Moț (PSD) a fost ales cu 49,65% din prezență la vot 37,70% (a obținut 12.475 voturi din totalul de 68.286 alegători) – 18,26%;

Ploiești (Prahova): Andrei Liviu Volosevici (PNL) a fost ales cu 57,52% din prezență la vot 33,56% (a obținut 35.611 voturi din totalul de 188.407 alegători) – 18,90%;

Zalău (Sălaj): Ionel Ciunt (PSD) a fost ales cu 50,94% din prezență la vot 36,25% (a obținut 10.376 voturi din totalul de 56.848 alegători) – 18,25%;

Satu Mare (Satu Mare): Kereskeniyi Gabor (UDMR) a fost ales cu 51,94% din prezență la vot 36,82% (a obținut 18.869 voturi din totalul de 100.040 alegători) – 18,86%;

Sibiu (Sibiu): Astrid Fodor (FDGR) a fost aleasă cu 43,05% din prezență la vot 34,20% (a obținut 20.425 voturi din totalul de 141.078 alegători) – 14,47%;

Suceava (Suceava): Ion Lungu (PNL) a fost ales cu 31,92% din prezență la vot 30,18% (a obținut 9.800 voturi din totalul de 104.235 alegători) – 9,40%;

Alexandria (Teleorman): Victor Drăgușin (PSD) a fost ales cu 50,56% din prezență la vot 36,45% (a obținut 7.485 voturi din totalul de 41.557 alegători) – 18,01%;

Timișoara (Timișoara): Dominic Fritz (USR PLUS) a fost ales cu 53,25% din prezență la vot 33,90% (a obținut 49.191 voturi din totalul de 275.810 alegători) – 17,83%;

Tulcea (Tulcea): Ștefan Ilie (PNL) a fost ales cu 40,36% din prezență la vot 36,89% (a obținut 10.361 voturi din totalul de 71.347 alegărori) – 14,52%;

Râmnicu Vâlcea (Vâlcea): Mircia Gutău (PER) a fost ales cu 47,81% din prezență la vot 35,32% (a obținut 16.009 voturi din totalul de 97.613 alegători) – 16,40%;

Vaslui (Vaslui): Vasile Pavăl (PSD) a fost ales cu 62,02% din prezență la vot de 15,47% (a obținut 11.496 voturi din totalul de 122.163 alegători) – 9,41%;

Focșani (Vrancea): Cristi Valentin Misăilă (PSD) a fost ales cu 47,1% din prezență la vot 41,27% (a obținut 14.510 voturi din totalul de 76.575 alegători) – 18,94%.

 

Grafice: G4Media/ Cristian Andrei Leonte

sursa foto Sebastian Lăzăroiu: Facebook

sursa foto deschidere și Cristian Pîrvulescu: Inquam Photos/ Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

32 comentarii

  1. olga e premare in micul phenian, capitala juvetilor rosii.
    ea si integratul consort au luat in stapanire orasul.

    • ,,PLICUSOR” ESTE MAI TARE?
      Cu 280.000 voturi?
      Dupa atata scremut?

    • Mai exista niste nuante. In Timisoara prezenta a fost mai mare decat in 2016, cand nu era urma de pandemie, dar cand Robu nu avea adversar. Multi au considerat si acum ca Fritz nu are sanse, si de aceea nu au votat. De asemenea sunt foarte multi oameni care apar inca pe liste in Timisoara si Timis (si multe alte judete), dar sunt emigrati de mult si la locale nu au cum si nici de ce sa voteze. Apoi multi nu au nici flotant ca sa voteze unde locuiesc (de ex. unii din imigrantii din Tm, care nu voteaza nici in Tm, nici in orasele de unde provin). Fritz a luat peste 50% din cei care s-au prezentat, deci e mai reprezentativ decat alte exemple de aici. In general, un singur tur (in care de fapt conteaza doar primii doi candidati sau doar primul) si lipsa de implicare/cultura politica sunt motivele principale ale acestei situatii, iar emigratia si pandemia sunt secundare.

    • Politrucia &tilharia alesilor cea mai mare teapa pe care o trag derbedeii platitorilor de taxe .Voi credeti ca cifrele cu prezenta la vot sint reale ?

  2. Patria hotilor si infractorilor.

  3. Fix asa a preluat puterea in USR si team Barna , cu listute si 30-40% din voturi luand 51% + din mandate, impunandu-si oamenii santajabili si controland extinderea filialelor numai acolo unde erau fidele lor, dand afara oamenii care deranjau, etc samd
    Nu am vazut nimic pe tema aceasta pe G4 media, presa complice, ce sa zic, halal independenta, bine ca nu am donat.

  4. Deci…. literalmente….
    Dupa Presedintele Romaniei (Klaus Iohannis),
    Dupa Primarul General Bucuresti (Nicusor Dan),
    Al Treilea (3) cel mai VOTAT om (in Functie) este Primarul CLUJ-NAPOCA (Emil Boc)
    =)))) lol lol lol
    P.S. Vorbesc DOAR de oameni care au CASTIGAT alegerile!

  5. Nimicuri în toate partidele.
    În felul ăsta, cu nimicuri în frunte, ne îndreptăm spre întuneric. Tot mai beznă.

  6. Tot asa, 51% din 10% am avut si eu cand am acaparat partidul lui Sordan. Si asta doar la alegerile interne. Cand am fost propus premier de doua partide, le-am dus pe amandoua la 28% insumat. La trei luni dupa aia, m-am dus la Bruxelles sa reprezint Romania. Pe 19 martie 2017, de la inaltimea celor 28%, i-am spus lui Juncker ca vreau Europa cu doua viteze – una cu Schengen si una cu Spaarangel.

    Cum ar zice Trump: nu va fie frica de procentele in alegeri, eu nu le las niciodata sa-mi domine viata.

  7. cititi cu atentie Ce Va Urma in decembrie 2020 :

    „Chiar dacă, la finalul anului, cînd va trage linie, IRES va fi cîștigat sume frumoase, cu multe zerouri, Vasile Dîncu nu va fi un om mulțumit decît într-o singură variantă: dacă și PSD va avea multe zerouri. Dar nu în partea finală, ca la dividende, ci în față. În fața cifrei între 1 și 9 pe care Dîncu și amicii lui pădurari și-o doresc singuratică înaintea semnului care arată procentele obținute de PSD la parlamentare.”

    extras din
    https://www.catavencii.ro/un-om-o-misiune-o-circa-de-bani/

    gazeta este Pro P$D de multa vreme insa …SURPRIZAAAAAA !

  8. Tocmai din acest motiv alegerea primarilor in 2 tururi este absolut obligatorie, altfel reprezentativitatea va fi pusa la indoiala. Dar bineinteles, P$D si PNL nu au vrut lucrul asta, stiind ca astfel ar fi pierdut o multime de primarii.
    Urmatoarea legislatura trebuie sa modifice urgent legea electorala si sa se aplice alegerea primarilor si a presedintilor de CJ in 2 tururi. Cu exceptia cazului in care un candidat obtine cel putin 50%+1 din voturile valabil exprimate in primul tur.

    • Am scris de mult despre reprezentarea primarilor aleși într-un tur.Trebuie obligatoriu 2 tururi și tot obligatoriu, 2 mandate și nu consecutive Același lucru ptr toți aleșii de la ultimul consilier de comună la senatori.Introdusă obligativitatea votului sub cele mai aspre amenzi pentru absența de la vot.Obținerea funcției cu 51% voturi din partea alegătorilor de pe lista de vot.

  9. Fără investiţii în EduCultură, absenteism şi încă 50 de ani până la democraţie funcţională.

  10. Deci multi alesi au ajuns primari doar pe baza voturilor date de ,,La Famiglia” extinsa !
    Pt acest sistem de vot sa multumim aliantei usl.

  11. D’aia nu mai poate primaru ales cu 11% ca nu are ”reprezentativitate”!!! d-aia nu mai creste iarba si nu va mai fura …o sa aibe o jena ”bai ce o sa spuna aia care nu m-au votat, nu se face asa ceva..” reprezentativitatea este un sofism absolut fara nici cea mai mica acoperire si este folosit de cel care a pierdut, un fel de latrat la luna

  12. Asta înseamnă un sistem bolnav.
    Așa o ajuns și Hitler la putere.
    Trebuie schimbat sistemul de vot.
    Votul obligatoriu este o soluție, „măcar votul pe bază de ani de școală „.

  13. Urgent dupa alegerile parlamentare: revenirea la alegerea primarilor in doua tururi. Asa cum se alege presedintele, asa trebuie sa se aleaga orice alta functie unde candideaza persoane fizice. In doua tururi.

  14. Democratie de carton,acceptati taxele dar cand vine vorba de vot……..

  15. Votul obligatoriu? Si ce altceva vom mai fi obligati sa facem? Ode alesilor eventual.

  16. Anomalie in democrația Românească.
    2 tururi și gata cu balcanismul ăsta de alegeri.

  17. Ii doare undeva de procente. Important e sa puna mana pe robinet.

  18. Asta da legitimitate. Alegerile in doua tururi trebuie implementate in mod obligatoriu, in doua tururi, indiferent de prezenta, obtine cinvea peste 50% din voturi. Stiu hotii de ce nu vreau alegeri in doua tururi, cu alegeri in doua tururi exista sanse mari sa fie debarcati, intr-un singur tur, de regula, se pastreaza la butoane, chiar daca situatia nu ar impune asa ceva.

  19. Ce se-ntampla? multe cifre, candidati, consilii si putini votanti. Chiritzo, ametesc! logic ma voi prezenta cu partida turmentatilor, fondator moi et moamem. plus vreo trei betivi cronici si vreo doua gonzese de top pentru pi-ar si imagine. sloganu’ . simplu ca buna seara. bautura tot anu’ cu toptanu. am vreo sansa, nene Iancule?

  20. Un primar are legitimitate daca a fost ales de 50%+1 din lista de alegatori . Restul este o mirsavie .

  21. Acceptati si blocurile turcilor ridicate, salile de sport daramate, sect.6.

  22. Cred ca unele calcule și cifre din articol ar trebui revizuite. De exemplu spuneți ca la Vaslui sunt 122.000 alegători, ori Vasliilul niciodată nu a avut mai mult de 70.000 de persoana populație totala, nu cu drept de vot. La ultimul recensământ populația era chiar de 55.000 locuitori. De asemenea la Iași 321.000 alegători la o populație de 291 mii persoane la recensământ. Mai pot creste cifrele, dar nu foarte mult. Probabil acolo sunt mulți cetățeni din Republica Moldova, care și-au „găsit”, un domiciliu acolo pentru a putea umbla liber prin UE, dar nici sa dubleze populația Vasluiului. Și astea sunt doar doua exemple…

  23. Așa; și?

  24. Asta e valoarea evaluata de alegatori a clasei politice, intre 10 si 15%. De aici si rezultatele. Tara asta e o firma condusa „pe persoana fizica, care este…..” furata non stop. Se incaseaza „dividende” chiar daca nu exista profit. Ce mai….. ar trebui sa fim premiati cu premiul Nobel pentru economie, retroactiv din 1990 incoace.

  25. 7 milioane români plecați… Cine dracu să voteze la locale? Jajjaja patetic

  26. Eu pierdeam daca era in doua tururi, dar am avut grija sa schimb legea si sa pun iepuri gen solomon, etc.v am facut asta este. Acum calaresc bugetul public

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.