Grădina sovietică. Despre un experiment secret în agricultura Moldovei

Moartea tragică a bunicii sale, îl face pe Dragoș Turea, un tînăr regizor din Republica Moldova, să descopere un experiment științific secret, făcut de regimul sovietic în anii 1960. După zece ani de muncă și după ce a trecut peste nenumărate refuzuri și opreliști, Turea a realizat un film documentar, ”Grădina Sovietică”, în care prezintă planul secret al lui Nikita Hrușciov de aplicare a energiei atomice în agricultura moldovenească. Au fost obținute astfel o fasole mutant, bumbac verde sau ulei de floarea soarelui cu gust de măsline. Totul a avut însă un preț mare, viețile a numeroși oameni. Un interviu de Eugenia Crețu și o nouă ediție a podcastului ”Zoom cu Sinopsis”.

Filmul a pornit cândva demult, încă pe timpul când s-a destrămat Uniunea Sovietică, de la o confesiune a bunicii mele. Ea mi-a povestit despre experimente. Atunci eram tânăr, aveam vreo 12 ani, și nu prea înțelegeam despre ce vorbește dar, după ce a murit bunica de cancer, mi-am pus întrebări și în 2009 am început să investighez. Chiar eram curios despre ce experimente vorbea. Și atunci am pornit încet investigația aceasta, care m-a dus la niște experimente secrete în agricultura Moldovei, experimente nucleare. „Experimente în grădinăritul atomic” li se mai spune. Și uite așa, pas cu pas, am descoperit un mega-plan al lui Nikita Hrușciov de a transforma Moldova în „grădina sovietică”, aplicând energia atomică la tratarea culturilor agricole.

Am descoperit ulterior acel „Kolos”. Era o mașinărie care iradia porumbul în câmp deschis. Și nu doar porumbul. Era o mașină mare, pe bază de ZIL, care avea o instalație în partea din spate, care iradia semințele ce urmau să fie plantate în câmp deschis. Și acea instalație a fost în sat la bunica. Vorbim de satul Cuhnești, raionul Glodeni, regiunea de nord. Dar a circulat peste tot, de la sud la nord, chiar și în Ucraina a fost. Erau zeci de mașini, toată țara era împânzită cu zeci de instalații, mobile sau fixe. Nu era doar un experiment, era chiar o „grădină sovietică” în care se tratau toate culturile înainte de a fi plantate, cu scopul de a mări cantitatea recoltei, a roadei.

Înainte, erau și materiale promoționale, și un braț de cărți, și informații, deci nu pot să zic că era o știință secretă. Poate, felul în care se aplica era secretizat, dar știința propriu-zisă era accesibilă, se preda la Institutul Agricol, toate institutele erau dotate cu instalații. Deci nu pot să-mi explic de ce nu s-a știut până acum. Poate, oamenii nu erau pregătiți să vorbească despre chestia asta. Și în timpul filmului, în timpul investigației, nu toți vorbeau așa ușor. Până la urmă, nu pe toți i-am convins să vorbească.

Oamenii de știință chiar se mândreau. Aveau și rezultate interesante, pe care o să le puteți urmări în film. În anii ’60, spre exemplu, Cazangi, un genetician de la Bălți, a adus o fasole din Mexic, pe care a făcut-o albă, că ea era neagră și lumea nu putea atunci să digere această fasole neagră, nu era obișnuită. Au făcut ulei de floarea-soarelui cu gust de măsline și tot soiul de alte aberații cromozomiale, mutații de care vrei. Chiar și florile erau iradiate pentru a fi pe placul regimului sovietic.

Foto: Grădină experimentală în Moldova sovietică (Sursa: Sinopsis)

Citește tot articolul pe Sinopsis