G4Media.ro

Germania a trimis o navă de război în Marea Chinei de Sud,…

sursa foto: Pexels

Germania a trimis o navă de război în Marea Chinei de Sud, pentru prima oară în aproape două decenii/ China este cel mai important partener comercial al Berlinului

Germania a trimis luni o navă de război în Marea Chinei de Sud, pentru prima oară în aproape două decenii, alăturându-se altor naţiuni în extinderea prezenţei militare în regiune, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de ambiţiile teritoriale ale Chinei, transmite Reuters.

Marina americană efectuează în mod regulat operaţiuni ”de libertate a navigaţiei”, în care navele lor trec aproape de unele dintre insulele contestate, într-o demonstraţie de forţă.

China obiectează faţă de aceste misiuni americane, afirmând că nu ajută la promovarea păcii şi a stabilităţii.

Washington a plasat combaterea Chinei în centrul politicii sale de securitate naţională şi vrea să îşi mobilizeze partenerii împotriva politicilor externe şi economice coercitive ale Beijingului.

Oficialii de la Berlon au spus că nava germană va respecta rutele comerciale obişnuite. Nu este de aşteptat nici ca fregata să navigheze prin Strâmtoarea Taiwanului, o altă activitate americană regulată condamnată de Beijing.

Cu toate acestea, Berlinul a afirmat în mod clar că misiunea are rolul să sublinieze faptul că Germania nu acceptă pretenţiile teritoriale ale Chinei.

Germania trebuie să echilibreze interesele sale de securitare cu interesele economice, China fiind cel mai important partener comercial al Berlinului. Exporturile germane au contribuit la atenuarea impactului pandemiei de Covid-19 asupra economiei ţării, cea mai mare din Europa.

Ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a mers în portul Wilhelmshaven pentru a asista la plecarea fregatei Bayern în călătoria sa de şapte luni care o va duce în Australia, Japonia, Coreea de Sud şi Vietnam. Este aşteptat ca nava să traverseze Marea Chinei de Sud la jumătatea lunii decembrie, devenind astfel prima navă de război germană care va trece prin regiune din 2002.

„Dorim ca legea existentă să fie respectată, rutele maritime să fie liber navigabile, societăţile deschise să fie protejate şi comerţul să respecte reguli corecte”, a spus Kramp-Karrenbauer.

Ţări precum Marea Britanie, Franţa, Japonia, Australia şi Noua Zeelandă şi-au extins la rândul lor activitatea în Pacific, pentru a contracara influenţa Chinei.

sursa: News.ro, sursa foto: Pexels

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Ce ar putea sa faca, chiar si o suta de barcute din o suta de tari, impotriva miliardului de chinezi de pe uscat? NU cred ca chinezii isi pazesc litoralul cu cinci rachete din secolul trecut, ca Ciuca Maresalul Orzului Activ.

  2. China are numeroase dispute cu țările din zonă ( Filipine, Malaezia, Vietnam ) din cauza neluării în seamă a dreptului internațional privind fâșia de 200 de mile marine de la țărm, care formează zona economică exclusivă a țărilor respective ( EEZ ) – mai mult – unele recife sau insule minuscule sunt artificial mărite pentru a forma viitoare baze navale ale lor. Practic afirmă pretenție nelegală și nefondată asupra unei uriașe suprafețe maritime. Flotilele chineze de pescuit copiază acest comportament. Cea mai afectată țară – Filipinele – s-a adresat tribunalului de la Haga, chinezii rămânând impasibili. În vederea asigurării ”protecției” apelor reclamate, statul chinez a dat un nou avânt construcției de vase și a încheiat recent acorduri de cooperare militară cu țări europene ca Serbia, Macedonia de Nord, Grecia și Ungaria. Prin portul din Pireu statul grec a acordat o prezență însemnată a Chinei în Marea Mediterană. Prezenta vaselor de război americane, engleze, australiene,canadiene, germane are menirea să sublinieze poziția fără echivoc a țărilor respective față de aceste acte clare de încălcare a legilor internaționale.