Gazprom cere în instanță anularea Directivei UE care întârzie gazoductul Nord Stream 2, un proiect ruso-german. Directiva a fost negociată de România în timpul președinției rotative a UE

Compania Nord Stream 2, controlată de gigantul rus Gazprom, cere Curții de Justiție a UE să anuleze o directivă care împiedică proiectul gazoductului ruso-german care ar spori dependența Uniunii Europene de gazul rusesc, potrivit unui comunicat al companiei.

Directiva reclamată de compania Nord Stream 2 a fost adoptată pe durata președinției rotative a României la Consiliul UE și a fost rezultatul eforturilor României, Poloniei și Franței, care au vrut să întârzie un proiect esențial pentru Rusia, Germania, Austria și Olanda.

Compania Nord Stream 2 califică Directiva 2019/692 drept ”discriminatorie” și susține în comunicatul citat că ”amendamentele au fost în mod clar făcute cu scopul de a dezavantaja și descuraja conducta Nord Stream 2”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Mai mult, compania controlată de Gazprom susține că a încercat zadarnic o rezolvare amiabilă a situației și amenință că va da în judecată UE în fața unor instanțe internaționale.

• Citește aici comunicatul integral al Companiei de proiect Nord Stream 2

• Context: Gazoductul Nord Stream 2, construit de Gazprom și un consorțiu de firme europene, e o conductă extrem de controversată, despre care state precum România, Polonia, Marea Britanie și țările baltice cred că va crește dependența UE de gazele naturale rusești. Apărătorii cei mai puternici ai gazoductului sunt Germania (beneficiarul major al gazelor), Austria și Olanda. În Germania, principalul promotor este SPD, partidul fostului cancelar Gerhard Schroder, acum angajat al Gazprom. Unul dintre adversarii majori ai Nord Stream 2 este SUA, care vor să împiedice creșterea dependenței Europei de gazul rusesc, dar urmăresc și creșterea exporturilor de gaze lichefiate americane spre UE. Nord Stream 2 urmează să aducă gaze naturale de la Vîborg (Rusia) în portul german Greifswald (Marea Baltică), ”sărind” Ucraina și inundând piața europeană cu gazul rusesc. Construcția gazoductului încalcă flagrant politica asumată a UE și a NATO de reducere a dependenței Europei de gazele rusești, deseori folosite de Moscova ca un instrument politic.

Ce s-a întâmplat la Bruxelles. Un compromis franco-german de ultim moment, mijlocit de România, a pus în legislația europeană prevederi care îngreunează construcția și dau o gură de aer Ucrainei – țară care odată cu Nord Stream 2 ar fi pusă într-o poziție ingrată de negociere cu Rusia pentru importul de gaze naturale. Totul s-a întâmplat în Consiliul UE, unde România a înregistrat o reușită semnificativă: a negociat un compromis într-o fereastră de oportunitate extrem de îngustă, în ciuda opoziției Germaniei, Austriei și Olandei.

Ce a reușit România la Bruxelles? Să îngreuneze proiectul Nord Stream 2, să fructifice – ca președinte prin rotație al Consiliului UE – o fereastră de oportunitate extrem de îngustă  și să pună pe agendă un dosar extrem de complicat, care va tensiona suplimentar relația bilaterală cu Rusia.

România a găsit o fereastră de oportunitate care a început la 1 ianuarie, odată cu preluarea președinției, și se închidea pe 15 februarie. De unde acest interval atât de scurt? Pentru că e vorba despre un proiect de modificare a Directivei Gazelor, inițiat de Comisia Europeană tocmai în noiembrie 2017, care ar fi blocat total Nord Stream 2. Proiectul Comisiei trebuia aprobat atât de statele membre (Consiliul UE), cât și de Parlamentul European.

Or, precedentele președinții rotative ale Consiliului UE, Austria și Bulgaria, au refuzat pur și simplu să pună pe agendă proiectul anti-Nord Stream dintr-un motiv simplu: ambele țări sunt apropiate de politica Moscovei.

Fereastra de oportunitate s-a deschis pentru România la 1 ianuarie, dar urma să se închidă rapid la 15 februarie, din motive care țin constrângerile politicii europene. Astfel, 15 februarie era data-limită până la care putea fi lansat trilogul (negocierea) Comisie – Parlament – Consiliu astfel încât Parlamentul European în actuala componență să poată da votul final. Important: era esențial ca proiectul de directivă să ajungă la vot în acest Parlament European, pentru că viitoarea componență a Parlamentului European va fi una mult mai problematică în privința politicilor legate de Rusia, din cauza accesului în PE a multor partide anti-europene.

Foto: Traseul Nord Stream 2