G4Media.ro

Furtună politică în Grecia în legătură cu acordul referitor la denumirea FRI…

Furtună politică în Grecia în legătură cu acordul referitor la denumirea FRI Macedonia

Premierul grec a acordat un interviu postului public de televiziune ERT într-o încercare de atenuare a criticilor cu privire la concesiile făcute de Grecia în privinţa denumirii, limbii şi naţionalităţii FRI Macedonia, notează publicația PROTO THEMA, citată de RADOR.

Într-o încercare evidentă de a susţine acordul cu Skopje şi de a-l prezenta drept avantajos pentru interesele naţionale ale Greciei, premierul Alexis Tsipras a apărut pentru a doua oară în public în 24 de ore pentru a lua asupra sa povara opţiunii guvernului său de a încheia acest acord.

Tsipras a vrut să arunce şi mănuşa către Noua Democraţie, având în vedere informaţiile că principalul partid de opoziţie va depune o moţiune de cenzură împotriva guvernului. Totodată, Tsipras a minimizat divergenţele cu Panos Kammenos (şeful partidului naţionalist Grecii Independenţi, partenerul la guvernare al SYRIZA, stânga radicală, a lui Alexis Tsipras n.trad.), pentru a nu lăsa marjă de contestare generală a guvernului din cauza distanţării dintre cele două partide ale coaliţiei.

În acelaşi timp, premierul grec a precizat că nu se teme de mitingurile care vor fi organizate, începând din acest weekend la Prespa. Mesajul său a fost clar: nu va ceda şi va merge cu acordul până la capăt, indiferent de reacţiile populare sau de problemele interne ale guvernului.

Înţelegând însă că opinia publică nu este favorabilă acordului şi compromisului legat de numele FRI Macedonia, Tsipras a respins ideea unui referendum.

”Respect reacţiile lumii, dar nu mă tem de ele. La aceste mitinguri au participat două tipuri de cetăţeni. Cetăţeni care au un înalt sentiment patriotic şi adepţi ai Zorilor de Aur (partid de extremă-dreaptă n.trad.). Celor din urmă nu mă interesează să mă adresez. Primilor însă le voi spune. Care este pericolul? Dinspre nord? Într-o perioadă în care Turcia a devenit agresivă? Acordul restituie simbolurile şi moştenirea noastră şi stabileşte o definiţie pentru Macedonia, iar 140 de ţări vor înceta să mai spună Macedonia. Chiar dacă acest lucru deranjează să se gândească care este interesul patriotic? Pentru ce motiv să menţinem această rană? Marea majoritate a celor din FRI Macedonia sunt creştin-ortodocşi. De ce să avem acest front deschis? Nu ar trebui să vorbească Noua Democraţie despre referendum pentru că mereu a fost împotrivă. Este posibil să facem noi un referendum despre cum se va numi o altă ţară? Dacă am schimba noi ceva, atunci da, vom face referendum. Deciziile mari şi cruciale pe care le luăm, cred că le va judeca istoria, iar, în al doilea rând, (acordul) consolidează la maximum cerinţele şi liniile noastre. De ce să punem piedici?”, a spus Tsipras.

În esenţă, premierul grec aşteaptă sprijin de la formaţiunile de centru-stânga pentru aprobarea acordului: ”În spaţiul centru-stângii cred că se vor crea încet-încet consensuri politice, notând şi faptul că social-democraţia europeană este prima care recunoaşte succesele acestui guvern şi a salutat acordul de marți”.

În legătură cu partenerul său, Panos Kammenos, Tsipras crede că acesta nu va provoca o răsturnare a guvernului. În acelaşi timp, a lansat un atac la adresa principalului partid de opoziţie Noua Democraţie (de dreapta), caracterizând poziţia acesteia drept ”deplorabilă” și acuzând-o că duce politica unui cartofor, o atitudine iresponsabilă faţă de un subiect naţional.

Tsipras a insistat că este ”un acord în beneficiul ţării şi al regiunii” explicând: ”Macedonia a acceptat să se numească Macedonia de Nord”, acest lucru a fost relatat de toată presa internaţională. ”Termenul <<de nord>> este un câştig important alături de Macedonia pe care o recunosc 140 de ţări astăzi. /../ Ceea ce face acordul este să nu ignore dreptul unor terţe popoare la autodeterminare. La articolul 7 se spune că acolo unde este folosit numele nu se înţelege moştenirea culturală greacă, ci dreptul unui popor care s-a aflat în regiune. Noi nu le vom spune niciodată macedoneni. Noi le vom spune slavomacedoneni. Iar acolo unde pe întreg globul au călătorit cu acte care îi prezentau drept macedoneni, acum vor călători ca cetăţeni ai Macedoniei de Nord”.

Totuşi, Tsipras nu a făcut mai multe precizări şi nici nu a clarificat punctele considerate gri ale acordului, cum ar fi limba, naţionalitatea şi utilizarea noii denumiri a ţării vecine în limba slavă.

La rândul său, AFP, citată de Agerpres, relatează despre ”divizarea” grecilor în ceea ce privește acordul privind viitoarea denumire pentru republica ex-iugoslavă Macedonia – ”Republica Macedonia de Nord”, unii dintre ei salutând încheierea disputei ce durează de aproape 27 de ani între Atena şi Skopje, alţii denunţând ceea ce ei numesc ”o capitulare”.

La capătul unui maraton diplomatic început anul trecut şi care s-a încheiat luni şi marţi, în cadrul a două convorbiri telefonice, premierii Alexis Tsipras (grec) şi Zoran Zaev (macedonean) au anunţat acordul în centrul căruia se află noua denumire: ”Republica Macedonia de Nord”.

”Acest acord reciproc avantajos creează un mediu sigur la frontiera noastră de nord. Grecia are nevoie de el din cauza tensiunilor cu Turcia”, a declarat Vassiliki Georgiadou, politolog de la Universitatea Panteion din Atena, în cotidianul Ta Nea.

Tsipras consideră acest acord ”o mare victorie diplomatică şi o mare oportunitate istorică pentru a dezvolta ”prietenia, cooperarea şi codezvoltarea” în regiune. Omologul său macedonean şi-a exprimat şi el satisfacţia referitoare la ”o soluţie istorică”. Dar cei doi premieri au fost supuşi de asemenea la o ploaie de critici pentru acest compromis.

”Un acord rău”, a denunţat şeful opoziţiei elene, conservatorul Kyriakos Mitsotakis. ”Acceptarea limbii şi a naţionalităţii macedonene constituie o capitulare naţională inacceptabilă”, în opinia sa.

Potrivit detractorilor săi, Tsipras, care nu dispune decât de o slabă majoritate în parlament, nu are legitimitatea de a determina o aplicare a acordului. Partenerul său din cadrul coaliţiei, liderul naţionalist Panos Kammenos, refuză să-l susţină.

”Aceasta nu este o soluţie, este o înfrângere naţională”, a estimat la rândul său Apostolos Tzitzikostas, unul din cei trei guvernatori ai provinciei elene Macedonia.

De la declararea independenţei de către republica ex-iugoslavă Macedonia în 1991, Grecia nu tolerează ca statul vecin să-şi ia denumirea de la cea a provinciei sale septentrionale şi îşi arogă splendoarea şi faptele măreţe ale celor doi mari regi ai Macedoniei antice: Filip al II-lea şi fiul său Alexandru cel Mare.

Cu acest acord, Skopje speră să stabilească la sfârşitul lunii iunie o dată pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană şi aşteaptă, printre altele, la jumătatea iulie o invitaţie de aderare la NATO. Până acum, Grecia a blocat aderarea Macedoniei la cele două organizaţii.

Acordul nu este încă definitiv. El trebuie să fie ratificat de parlamentul de la Sokje, apoi supus unui referendum în toamnă, apoi ratificat de parlamentul de la Atena. ”Trei obstacole”, rezumă ziarul grec Ethnos. Pentru cotidianul Kathimerini, este ”un acord cu goluri şi întrebări”.

”Seamănă cu un acord preliminar. Sunt numeroase etape de aplicat. Prin urmare, ar trebui să fim reţinuţi în aşteptări”, a declarat Constantinos Filis, directorul ştiinţific al Institutului de relaţii internaţionale din Atena, la postul SKAI TV.

Foto: Premierul grec Alexis Tsipras (Sursa: Facebook)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.