Fundație de stânga: Probabilitate ridicată ca PSD să rămână la putere în cabinet minoritar după europarlamentare, PNL să îl schimbe pe Ciucă și să plece în opoziție / În două scenarii din trei, Ciolacu este dat drept candidat la prezidențiale

Fundația germană Friederich Ebert, de stânga, publică o analiză care avansează drept cel mai probabil scenariu după europarlamentare rămânerea PSD în guvern într-un cabinet minorităr și plecarea PNL în opoziție, cu un nou președinte, care ar urma să fie și candidatul liberalilor la prezidențiale

Autorul analizei, Florin Abraham, istoric și profesor de științe politice la SNSPA, crede că dacă liberalii vor obține mai puțin de 20 de procente din voturi ”ar putea fi întrunite condițiile unei schimbări de lider, așa cum s-a întâmplat și în 2014”. În ce privește candidatul la prezidențiale, în două scenarii din trei Marcel Ciolacu este dat drept viitorul candidat al PSD, însă analiza ia în calcul și varianta în care PSD și PNL ar putea susține un candidat ”independent”.

În acest ultim scenariu, Ciolacu ar urma să continue încă doi ani mandatul de premier. De notat că Victoria Stoiciu, în prezent consilierul de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a fost coordonator de programe la Fundația Friederich Ebert.

Redăm mai jos fragmente relevante din analiza publicată de Fundația Friederich Ebert:

”În condițiile situației de incertitudine, anticipăm că dispozitivul politic pentru alegerile parlamentare și cele prezidențiale va fi stabilit abia după scrutinul pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024. PNL va trebui să ia decizia dacă va continua să aibă o atitudine de partid de opoziție din interiorul guvernării sau din afara acesteia. Dacă liberalii vor obține mai puțin de 20 de procente din voturi, care constituie un reper psihologic, ar putea fi întrunite condițiile unei schimbări de lider, așa cum s-a întâmplat și în 2014, iar noul președinte al partidului ar deveni candidat în alegerile prezidențiale. Într-un atare scenariu, cu o probabilitate ridicată de a deveni realitate dacă ținem seama de nervozitatea activului politic al PNL, PSD ar rămâne unicul partid guvernamental, într-un cabinet minoritar. Potrivit Constituției României (art. 89 al. 3), nu s-ar putea declanșa alegeri anticipate în ultimele șase luni ale mandatului președintelui republicii.

Dacă PNL va obține un scor considerat nesatisfăcător în alegerile pentru Parlamentul European, mai mic de 20 de procente, există și scenariul de a rămâne în coaliția cu social-democrații, cu o probabilitate mai mică de a deveni realitate însă. Deși există numeroase rațiuni de stat pentru a fi menținută coaliția PSD-PNL, rămânerea liberalilor într-un „mariaj de conveniență” ar putea fi percepută de strategii PNL ca ineficientă electoral, deoarece nu oferă resursele discursive pentru a regenera încrederea electoratului.

În sfârșit, există și varianta ca atât PSD cât și PNL să fie victorioase în alegerile europarlamentare, însă această ipoteză contrazice premisa principală a analizei noastre – prevalența crizelor –, astfel încât cel puțin una dintre formațiunile din coaliția de guvernământ va trebui să suporte costurile lipsei de încredere a majorității populației în guvernare.

Principalul indicator al nivelului sinergiei dintre populație și partidele politice este participarea electorală. Ipoteza galvanizării participării electorale, după modelul alegerilor europarlamentare din 2019, când a fost de 51,2%, are puține șanse de reproducere. În 2019 prezența ridicată a fost determinată, la nivel european, de pericolul destrămării Uniunii Europene ca urmare a Brexitului, fiind augmentată de furia populară extinsă împotriva camarilei politice a lui Liviu Dragnea. Mai degrabă, la 9 iunie 2024, este de așteptat să participe la scrutin între 25 și 35 de procente dintre electori, dacă avem în vedere ratele de prezență la alegerile europarlamentare ale perioadei 2007-2014. La acest nivel de prezență PSD va fi mai puțin afectat decât PNL, având un nucleu electoral mai stabil și mai disciplinat, iar AUR va putea beneficia de nemulțumirea acumulată în societate, cu un scor care ar putea trece de 20 de procente din voturi.

Alegerile prezidențiale

În acord cu ipoteza că rezultatele scrutinului din 9 iunie 2024 vor reprezenta criteriul principal de stabilire a strategiilor pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, anticipăm că lansarea candidaților prezidențiali se va realiza abia în vara anului 2024. Se întrevăd trei variante principale:

a) PNL iese din coaliția cu PSD și încearcă să câștige alegerile prezidențiale cu un nou lider, capabil să coaguleze în turul al doilea votanții de dreapta și pe cei din diaspora. PSD intră în competiția prezidențială cu președintele partidului, Marcel Ciolacu;
b) PNL rămâne în coaliția cu PSD, iar Nicolae Ciucă devine candidat prezidențiabil al liberalilor. Pe cale de consecință, liderul PSD Marcel Ciolacu devine și el candidat prezidențial;
c) PSD și PNL rămân în coaliție și își oficializează o alianță și pentru următorul ciclu electoral, inclusiv cu varianta împărțirii mandatului de premier. Liderul PSD ar putea să continue mandatul de premier timp de încă doi ani după alegerile parlamentare. Deoarece niciunul dintre președinții celor două partide nu ar putea fi acceptat drept candidat comun, se recurge la o personalitate publică, un „independent”, care ar avea cele mai mari șanse să câștige alegerile prezidențiale. Este o ipoteză exclusă public de PSD și PNL, însă care ar putea fi readusă în actualitate pentru a păstra funcțională coaliția de guvernământ. Rolul noului președinte al republicii va fi de a menține echilibrele politice în țară, de a nu permite acumularea unei puteri tiranice în mâinile unui singur grup de conducere. După cum o arată sondajele de opinie, susținerea publică pentru un candidat „independent” este ridicată, dar ea vine în contradicție cu modul tradițional de operare a partidelor politice, care vor ca propriul președinte de partid să devină președinte al republicii.”

• Citește aici analiza ”Provocările anului politic 2024 pentru stânga politică din România”