Franța: Soarta guvernului Lecornu este incertă înaintea votării proiectului de buget al  asigurărilor sociale în Adunarea Națională

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prim ministrul Sebastien Lecornu încearcă în mod febril să găsească o majoritate în Adunarea Națională pentru votul de marți. Deocamdată, premierul Lecornu se poate baza pe voturile deputaților centriști pro-prezidențiali din grupurile Renaștere (91 de deputați) și Democrații (36), sperând că deputații Partidului Socialist (69) vor urma recomandarea liderului partidului, Olivier Faure, de a vota în favoarea proiectului. De asemenea, premierul Lecornu încearcă să atragă și votul parlamentarilor “ultra-marini” din departamentele de peste mări, LIOT (22), promițând fonduri suplimentare pentru aceste departamente de 100 milioane de euro pentru 2026. În ipoteza, deloc certă că toți acești deputați vor vota în favoarea proiectului, guvernul poate aduna cel mult 218 voturi în favoarea sa din totalul de 575 cu două mandate vacante.

În mod cert împotriva bugetului vor vota deputații partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă, 123) și Franța Nesupusă (stânga radicală/extremă, 71) și partidul Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR, dreapta, 16) cu un total de 220 voturi.

Premierul Lecornu a primit o grea lovitură atunci când Edouard Philippe, fost prim ministru al președintelui Emmanuel Macron între 2017 și 2020, a recomandat deputaților partidului său, Orizonturi (centru dreapta, 34) să se abțină. Philippe este candidat declarat la prezidențialele din 2027 și vrea să se distanțeze cât mai clar de președintele Macron și aliații săi.

Nici partidul Republicanii (LR, neo-gaullist, 49) nu vrea să susțină proiectul de buget al asigurărilor sociale, dar probabil fără a vota împotrivă. Ca și Orizonturi, LR este nemulțumit de concesiile făcute de premierul Lecornu la stânga pentru a obține voturile PS.

În rândul abstenționiștilor s-ar putea afla și Verzii (38) al căror lideră Marine Tondelier nu a dat niciun consemn de vot, și Stânga Democrată și Republicană (comuniști, 17), precum și deputații neafiliați, în număr de 9.

După cum se poate observa, guvernul se poate baza doar pe un maxim de 218 voturi, în timp ce oponenții adună la ora actuală un potențial de 220, iar între aceștia sa află 147 de deputați al cărui vot este fie unul de abținere, fie incert.

Premierul Lecornu a exclus din start recurgerea la angajarea responsabilității, prevăzută de articolul 49, art. 3 al Constituției din 1958, care permite adoptarea textului fără vot, dar în acest caz riscă o moțiune de cenzură și căderea, așa cum s-a întâmplat la bugetul de anul trecut cu guvernul Michel Barnier.

După alegerile parlamentare din iunie – iulie 2024, Franța este la al patrulea guvern și în caz de cădere a guvernului Lecornu, Franța s-ar regăsi din nou, ca și anul trecut, fără buget în preajma sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, cu un deficit bugetar de 6% din Produsul Intern Brut și o datorie publică de peste 110% din PIB.

Soluțiile președintelui Macron în acest caz de nouă criză politică ar fi dizolvarea Adunării Naționale și convocarea de noi alegeri parlamentare anticipate, un al treilea scrutin în mai puțin de patru ani. Dar nici aceste alegeri nu ar garanta un parlament cu majoritate și este foarte probabil că această instabilitate se va perpetua până la viitorul scrutin prezidențial. Cum președintele Macron a exclus o demisie din funcție, Franța are toate șansele să se târască din criză politică în criză politică până în aprilie 2027, cu toate consecințele economice și sociale care decurg de aici și cu impact internațional cert, mai ales în Uniunea Europeană.