FOTO: Munții Șureanu, micul paradis situat la doar câțiva kilometri de Transalpina. Sfârșit de vară într-una dintre cele mai spectaculoase zone din Transilvania

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Animale sălbatice, peisaje de poveste, ape repezi și reci, păduri întunecate, culmi domoale și goluri alpine la altitudini de peste 2.000 de metri, verde, turcoaz și albastru, reprezintă doar câteva dintre tușele unui tablou de sfârșit de vară în Munții Șureanu, la doar câțiva kilometri de DN 67 C, drumul cunoscut drept Transalpina.

Se ajunge pe la Sebeș, urcând pe DN 67 C, care se confundă cu Transalpina, sau pe pe la Jina, trecând muntele până la Șugag și apoi la lacul Oașa. De acolo, drumul de pământ părăsește Transalpina, ajunge la Mănăstirea Oașa și de acolo în Luncile Prigoanei.

După încă 4 kilometri, drumul ajunge în Poarta Raiului, de unde încep majoritatea traseelor montane spre cele două vârfuri de peste 2.000 de metri din zonă. Tot de acolo se ajunge, pe o potecă prin pădure (o scurtătură) la Iezerul Șureanu, situat într-o căldare naturală, rezervație naturală. Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.

Grup de excursioniști în Masivul Șureanu

Un paradis necunoscut celor mai mulți dintre turiștii români din cauza drumul de pământ care îl face mai greu accesibil. Peisajele verii din aceste locuri au o frumusețe aparte. Valea Frumoasei, Iezerul Șureanu, golurile alpine și vârfurile Șureanu și Sfântul Pătru sunt parte a sitului de importanță comunitară (ROSCI0085) „Frumoasa” , desemnat arie naturală protejată de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România.

Iezerul Șureanu are o adâncime de 8 metri, o lungime de 94 metri şi o lăţime de 91 metri. Este un spaţiu intim şi retras, în contextul geografic spectaculos al Munţilor Șureanu. Se ajunge la el trecând prin curtea Cabanei Șureanu, aparținând unei unități militare din Sebeș.

Iezerul Șureanu

„Circul glaciar Şureanu”, cum este numit de specialiși, este sculptat în resturile domoale ale platformei Şureanu-Comărnicelu. Lacul poate fi cel mai bine admirat de pe traseul de urcare pe masivul Şureanu.

Pe lângă panorama lacului pe fundul căruia se pot vedea bolovani uriaşi, se poate admira priveliştea oferită de Masivul Şureanu.

Ca o curiozitate, pe marginea lacului poate fi observată o specie de arbori care a supraviețuit din glaciațiune.

De reţinut pentru cei care vizitează această zonă, înotul în iezer este interzis. Claritatea apei creează iluzia optică a adâncimii mici. În realitate, însă, apa este  adâncă încă de la mal şi extrem de rece, astfel că, şi vara, un scăldat în lac poate da crampe musculare și blocaj al mușchilor.

Sunt protejate aici 11 tipuri de habitate, 25 specii de animale și 11 specii de păsări de interes european. Printre acestea, un turist norocos (sau nu) poate întâlni accidental ursul, lupul, cocoșul de munte, ierunca, vidra sau, foarte rar, râsul.

Cel mai înalt este Vârful lui Pătru (2130), dar la fel de frumos, deși mai greu de urcat, este Șureanu (2059). Potecile trec prin zone încărcate încă de afine și hribi și ajung pe crestele golașe, unde golul alpin este întrerupt doar de pâlcuri de jnepeniș sau bujori de munte.

Mihail Sadoveanu a îndrăgit această zonă, unde avea și o cabană de vânătoare. Lui i se datorează una dintre cele mai plastice descrieri ale zonei:

• ”Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele. Într-o parte se suie cătră Dumnezeu vârful lui Pătru; mi se părea aproape, dar până la el umblă păstorii două zile, şi în râpile lui goale stăruiau încă – la vreme de vară – zăpezile de iarna trecută. mai departe, se scria pe cer linia Şurianului . Se lămureau şi alte piscuri cu pete de omăt.
• Munţi, râpi, codri, goluri: spre ele trec pe drumul de lângă apa Frumoasei oierii din Poaia Sibiului, ca să-şi aşeze stânile. Se duc cu caii, asinii şi tărhatul, mânând ciurdele ţigăi, cântând lin în singurătate din tălăngile de aramă.
• Mişcarea aceasta de la vale în piscuri o fac de mii de ani generaţiile păstorilor, de la Decebal – Crai şi de la străbuni şi mai vechi. Este acolo pe o costişă lină, drept în marginea priveliştii apelor, şi o aşezare pe care au clădit-o prietenii mei. Popas de vânători şi pescari. Aici se povestesc, la adunările de sară, isprăvi unice”.

Sadoveanu a deținut și o cabană în zonă, între timp mutată în apropierea Mănăstirii Oașa. Este acum în proprietate Ministerului de Interne.

Construită în urmă cu 90 de ani, în 1927, când Sadoveanu a ajuns pe Valea Sebeșului, în timpul peregrinărilor prin țară, cabana nu este inclusă într-un circuit turistic, nici măcar nu există un indicator care să-i îndrume pe turiști spre ea. Cei care totuși ajung la ea nu au acces înăuntru, ușile fiind închise cu gratii de fier.

De pe Drumul Județean 704, care leagă Oașa de Poarta Raiului, pe o cărare îngustă care merge pe marginea lacului Oașa, se află, ascunsă între brazi, cabana de vânătoare a scriitorului Mihail Sadoveanu. Accesul este simplu, însă puțină lume știe unde se află sau dacă au văzut-o din drum nu au știut istoria acestei construcții de lemn.

• Alexandru Craiovan scria în lucrarea „Oameni, animale şi locuri pe Valea Frumoasei“ că Sadoveanu se retrăgea în această zonă când Bucureştiul era bombardat de aliaţi: „În sângeroasa vară a lui 1944, când Bucureştiul se cutremura sub ploaia de bombe a nenumăratelor escadrile aliate, când locuinţa lui de pe strada Witting nr. 12 este avariată, Sadoveanu se refugiază din nou aici, la casa de la Bradu’ Strâmb, unde găseşte un adăpost primitor, departe de urgiile războiului“.

Poarta Raiului, preferată de turiști iarna

Zona Poarta Raiului este mai vizitată iarna, datorită unui domeniu schiabil situat pe golul alpin dintre Vârful lui Pătru și Șureanu, unde schiază de multe ori și președintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis la schi în Șureanu

În urmă cu mai mulți ani, Consiliul Județean Alba a anunțat că Poarta Raiului va deveni stațiune de schi la standarde internaționale, însă proiectul a rămas la faza de anunț și a dispărut inclusiv din promisiunile electorale ale candidaților la funcția de președinte.

Mai mulți investitori locali au construit câteva pensiuni și hoteluri, dar turiștii sunt destul de puțini din cauza drumului destul de prost care nu a fost asfaltat din cauza unor probleme birocratice: era nevoie de acordul Romsilva pentru cedarea unor porțiuni laterale de teren (nu era suficient de lat).

Iarna în Șureanu

Între timp, administrația județeană a cedat drumul către Romsilva, însă problema a rămas. În această vară, proprietarii de pensiuni au decis să repare drumul între Luncile Prigoanei și Poarta Raiului, pe cont propriu, asumându-și inclusiv riscurile unor dosare penale.

Foto: Ovidiu Hațegan, G4Media, Foto Klaus Iohannis – Alba24