FOTO Cu și despre tineri la europarlamentare, în era fake-news: ”În primul rând, să trecem de titlurile știrilor”/ ”Rusia face tot ce e posibil să împiedice alegeri libere și corecte în UE”/ ”Suntem 400.000 care votăm prima dată” – dezbatere G4Media și ISE, la Universitatea ”Ovidius”

G4Media în parteneriat cu Info Sud-Est și Universitatea ”Ovidius” din Constanța au organizat vineri o dezbatere cu studenții referitoare la importanța participării tinerilor la alegerile europarlamentare, mai ales în era fake-news. Timp de două ore, reprezentanți ai mediului academic, ai lumii politice și ai presei locale și centrale au discutat cu studenții subiecte precum fenomenele fake news și deep web, amenințarea extremismului politic și importanța convingerii alegătorilor, în special a celor tineri aflați probabil la primul an electoral, să își exercite dreptul la vot.

Una din temele principale discutate în cadrul evenimentului a fost cea a pericolului știrilor false în era informației, explicat în detaliu de către Ada Codău, lector universitar la specializarea Jurnalism, în cadrul Facultății de Litere a UOC:

• „Cercetătorii care studiază fenomenul știrilor false spun că prima știre falsă care trebuie demontată este aceea că fake news-ul nu exista înainte de platformele de socializare și de internet. Exista, doar că viteza de propagare era considerabil redusă. Nu se întâmpla ceea ce astăzi noi numim „viralizare”, pentru că niciodată ca până astăzi omenirea nu a comunicat atât de rapid, atât de ușor și cu atât de mulți oameni în același timp… De ce este periculos fenomenul fake news, și mai ales pentru voi, pentru tineri, aflați la, mulți dintre voi, primul vot europarlamentar: pentru că este important să votăm cunoscând adevărul, în cunoștință de cauză, și nu sub imperiul unor emoții impuse de fake news”, explică Ada Codău.

În acest context, ea i-a identificat pe tineri drept una din țintele principale ale știrilor false: 

• “Tinerii sunt cei mai mari distribuitori de informații pe rețelele de socializare, cei care petrec cel mai mult timp pe aceste platforme. De aceea, cred că este important să conștientizăm pericolul la care suntem expuși în fiecare moment. Nu există o poliție a internetului, nu există o soluție minune care să ne ferească de a da crezare unei știri false. Ce trebuie să facem, și tot repet asta în fiecare zi: să ne exersăm gândirea critică, să nu distribuim iresponsabil pe rețelele de socializare, să nu atribuim valoare de adevăr unei știri doar pentru că știrea este distribuită pe rețele de zeci de mii de oameni. O știre falsă rămâne o știre falsă, indiferent că ea este distribuită de o sută, de o mie, de zece mii de ori”. 

Astfel, încheie profesoara, cea mai bună soluție este “ceva poate care ni se pare copilăros: să trecem dincolo de titluri. Ne datorăm măcar asta. Multe dintre știrile false sunt distribuite după lecturarea exclusivă a titlului, oamenii nu parcurg știrea până la capăt”.

Subiectul fake news în era digitală a fost abordat și de către rectorul Universității ”Ovidius”, conf.univ.dr. Dan Iliescu, care a subliniat că ”este un fenomen extrem de periculos, este dublat în ziua de astăzi de ceea ce înseamnă capacități sau capabilități digitale”.

Pericolul știrilor false în ultimii ani a fost exemplificat de către Daniel Citirigă, conferențiar universitar și prodecan al Facultății de Istorie și Științe Politice și moderator al dezbaterii, care a ținut să amintească de o frază viralizată în repetate rânduri în ultimii ani, atribuită în mod greșit faimosului scriitor american Mark Twain (1835 – 1910):

• „Dacă votul nostru ar conta, nimeni nu ne-ar lăsa să ni-l exprimăm”. Nu doar că nu există vreo dovadă că Mark Twain ar fi scris sau rostit vreodată aceste cuvinte, ci, punctează profesorul, ele contrazic atitudinea reală a scriitorului, care a fost un susținător vehement al dreptului la vot.

În încheiere, istoricul a contracarat știrea falsă cu un citat veritabil al lui Mark Twain: „În această țară (SUA) avem un mare privilegiu. Când un lucru devine absolut insuportabil, oamenii se pot ridica și schimba lucrurile. Acesta este cel mai mare avantaj pe care îl avem: Urna de vot”.

Amenințarea știrilor false a fost adusă în contextul actual de către Cristian Pantazi, redactor-șef al G4Media, care a amintit de importanța informării corecte în contextul crizelor din ultimii ani:

• „Uniunea Europeană e la o răscruce de drumuri. Războiul de la granița României, criza pandemică, au transformat cum nu ne gândeam în urmă cu patru ani că se poate transforma un continent. Provocările la care trebuie să răspundă Europa sunt imense. De asemenea, piedicile puse în drumul nostru ca Uniune Europeană sunt imense. Avem la Răsărit, la Est, un inamic extrem de puternic, un inamic care își folosește toate pârghiile, hibride sau la vedere, pentru a împiedica dezvoltarea acestui continent. Pentru că Rusia vede în Uniunea Europeană un inamic strategic. Cu cât Uniunea Europeană este mai prosperă, cu atât forța de atracție pentru cetățenii Rusiei va fi mai puternică. Cu atât pericolul reprezentat de un regim democratic cum este cel din UE e mai puternic pentru Kremlin. Acesta e motivul pentru care Rusia face și va face tot ce e posibil pentru a împiedica alegeri libere și alegeri corecte în UE și de aceea este atât de important să discutăm despre pericolul manipulării, al dezinformării, al fake news-ului, multe dintre aceste fenomene generate de vectori ai Rusiei”.

În fața acestor amenințări, el a ținut să puncteze importanța surselor de știri de încredere , precum și importanța de a îndemna publicul tânăr să-și exercite drepturile:

• „Am ales să organizăm acest eveniment împreună cu tinerii pentru că, din punctul meu de vedere, pe lângă faptul că sunteți în mod evident viitorul acestei țări – tinerii sunt viitorul oricărei țări – ceea ce văd în fața mea acum este o parte din elita României, din elita viitoare a României. Universitatea Ovidius din Constanța este una dintre cele mai puternice, una din cele mai bine cotate universități din România, iar dumneavoastră, ca studenți ai acestei universități, veți face parte fără îndoială din elita acestei țări, elita profesională. Fie că sunteți studenți la materii umane, fie că sunteți studenți la materii tehnice, cu siguranță din rândul dumneavoastră se vor alege liderii care vor conduce companii, care vor conduce instituții publice, care vor face cercetare, care vor lăsa, pe scurt, în urma lor, o urmă profesională pe care vor merge și alții. De aceea e atât de important pentru noi, ca jurnaliști la G4Media, să fim în contact cu dumneavoastră și să vă transmitem…să fim cureaua de transmisie între informație oficială și dumneavoastră, publicul care preia această informație, o mestecă, o digeră și apoi ia deciziile cruciale în viață. De data asta ne aflăm în fața…cu toții, și eu, și dumneavoastră, ne aflăm în fața celei mai importante decizii din viața unui adult, și anume: votul. Prin vot, ne decidem viitorul.

Despre gradul de implicare și interesul cetățenilor pentru alegerile europarlamentare în ultimii ani a vorbit Adrian Herța, asistent universitar la Facultatea de Istorie și Științe Politice a universității: 

• “În evaluarea mea, importanța unui scrutin este variabilă și este determinată, pe de o parte, de energiile și resursele consumate de partidele politice implicate în competiție, și pe de altă parte de gradul de implicare al cetățenilor. Deci nu știm, încă, noi, cât de importante sunt alegerile europarlamentare. În ceea ce privește România în ultimii 17 ani, pentru europarlamentare, la nivelul percepției electoratului au fost vizibili factori care au descurajat participarea. Este vorba despre o arhitectură instituțională complicată a Uniunii Europene și în același timp despre faptul că deputații europeni își desfășoară activitatea la distanță, în cea mai mare parte a timpului, relativ decuplați de actualitatea politică internă. Această falie cumva naturală a fost conservată și chiar adâncită de comportamentul partidelor politice în ultimele două decenii”. 

În baza acestor elemente, printre altele, Adrian Herța a oferit patru observații principale despre situația actuală a alegerilor europarlamentare în România:

• O primă observație ar fi că, în acest moment, partidele privesc alegerile europarlamentare mai degrabă ca un intern intern de PR, de popularitate. O a doua observație pe care vreau să o fac, și este valabil la nivelul întregului continent, este că avem un electorat în mică măsură preocupat de deznodământul europarlamentarelor, iar asta nu se va schimba peste noapte, nici măcar cu această conferință. Relativul dezinteres al electoratului nu îl face, însă, imposibil de dislocat la urne, ci îl face vulnerabil. Și în acest context, vine observația numărul trei: că trăim vremuri complicate, cu multiple crize suprapuse și în aceste vremuri alegătorii pot fi mobilizați nu doar prin vechile tactici ale partidelor cu care suntem obișnuiți, ci și prin intermediul știrilor false, al discursului radical, al tentativelor de destabilizare inițiate de tot felul de actori politici. Și o ultimă observație pe care vreau s-o fac este că în fața pericolului populist nu există, și nici nu trebuie să existe, un front comun al partidelor politice din zona moderată și al opiniei publice și a societății civile. Pentru că noi în continuare trebuie să fim atenți la practicile partidelor politice. Ele vor încerca în continuare, cele moderate, să invoce amenințarea extremismului, dar o vor face sau pentru a câștiga capital politic, sau pentru a-și întări pozițiile deja dominante”

Europarlamentarii Vlad Botoș (USR/Renew Europe), Marian-Jean Marinescu (PNL/PPE) și Eugen Tomac (PMP/PPE) au contribuit la dezbatere cu propriile perspective despre importanța proiectului european și a alegerilor din iunie.

În acest sens, Vlad Botoș a expus importanța Uniunii Europene, dar și a dezbaterilor cu tinerii, prin prisma unei conversații purtate cu Jacques Santer, fost președinte al Comisiei Europene: 

• “Acum 18 ani, eram și eu invitat la o astfel de dezbatere. Era invitat Jacques Santer, fostul președinte al Comisiei Europene. Sigur, era cu un an înainte de aderarea României la UE și m-am ridicat din scaun și am întrebat: „Domnule Santer, da okay, Uniunea Europeană asta e frumoasă – erau la vremea aceea 24 de state, noi ratasem aderarea la 1 mai 2004 cu cele zece state din estul Europei și eram un pic frustrat, eu fiind un european convins, de ce n-am aderat și noi și bulgarii în 2004? Și s-a ridicat, a venit spre mine…mi-a pus mâna pe umăr și a zis: „Tinere, dacă Uniunea Europeană există acum și există așa cum o cunoaștem, este pentru că am avut război, secole, pe acest continent, și noi toți din sală suntem născuți în vreme de pace”. Însă domnul Pantazi a zis foarte bine: Nu este ireversibilă această perioadă pe care o trăim…. Și da, este un an foarte important, pentru că nu este ireversibil să avem această construcție a păcii, această construcție a prosperității și această construcție a lumii libere, pentru că în lumea liberă putem construi, putem spune ceea ce dorim, putem scrie ceea ce dorim și nu ceea ce vor alții. Și da, domnul Citirigă a zis foarte bine, la câteva sute de kilometri de aici, unii cu luptă cu arma-n mână pentru a avea aceste privilegii de care noi de bucurăm”.

În fața unei asemenea amenințări la adresa democrației, Marian-Jean Marinescu a subliniat capacitatea tinerilor de a schimba sistemul politic în care trăiesc:

• “Dacă acești tineri ar intra în partide peste tot, unde cred ei că se pot regăsi ca idee și ca mod de gândire și ar lua-o de jos, numărul lor fiind mare, într-un an-doi au schimbat partidele. Este și asta o soluție, însă până atunci, pentru că asta cere ceva timp, ar trebui să se prezinte la vot și veți vedea că rezultatul este complet diferit”.

Implicarea tinerilor în procesul politic este importantă deoarece, amintește europarlamentarul, politica rămâne factorul principal de decizie într-un stat:

• „Orice ați face, politica decide într-un stat și aveți de ales între două sisteme: democrația sau sistemul pe care îl vedeți foarte bine în Rusia în acest moment. Nu este comunismul pe care l-am trăit noi, dar este dictatură. cum mai există și alte Asisteme care sunt mai apropiate de comunism decât cel din Rusia. Și atunci, dacă vreți democrație, trebuie să mergeți la vot. Absența de la vot creează un rezultat al votului care nu reflectă situația din societate.

În privința importanței politicii și a votului, aceleași reguli se aplică și la nivel european, a încheiat europarlamentarul: 

• Parlamentul european determină viața noastră în foarte multe direcții. Această legislatură a demonstrat cel mai bine această situație. Green Deal-ul va afecta viața noastră, a tuturor cetățenilor, într-un mod extrem de important…De aceea, cred că este foarte important să mergeți la vot și să alegeți până la urmă lista cuprinzând oamenii pe care puteți să-i susțineți, pentru că și ei vor susține realitate, nu niște ambiții care nu se pot realiza. 

Despre importanța politicii a vorbit și Daniel Citirigă:

• “În democrație, după o perioadă, devine o mantră generală că politica este locul murdar, dacă intri, nu mai ai credibilitate, nu mai ai prestigiu, ci ai intrat într-o mlaștină. Ceea ce e fals. Politica este locul în care oamenii caută, chiar dacă unii poate nu au asta în minte, binele comun (…) Exact ce spune și domnul Marian-Jean Marinescu, și eu cred că trebuie să credem că este o metodă prin care noi ne putem îmbunătăți viața. Și cred că, nu sunt dintre cei care cred că din istorie n-am învățat, cred că dacă astăzi oamenii trăiesc dublu față de acum 150 de ani, dacă astăzi sunt pe glob 8 miliarde și nu două miliarde ca acum o sută de ani, este și pentru că am învățat de istorie. Dacă încă n-a căzut o bombă atomică, poate și asta este pentru că, ceva, oamenii învață din istorie, mai ales cei care dezbat, cei care nu cred într-o singură opinie, pentru că asta este, cred, direcția sigură spre pierzanie”, a afirmat profesorul.

Perspectiva europarlamentarilor a fost completată cu o intervenție a lui Eugen Tomac, care a început cu un îndemn simplu: “Eu am un singur îndemn pentru studenți: stabiliți-vă priorități în viață și încercați să vă urmăriți obiective realiste”.

Acest imbold a fost urmat de o expunere a importanței proiectului european pentru România: 

• “România are această șansă uriașă că face parte din proiectul european și în ultimii ani am avut prilejul să observăm cât de important este proiectul european pentru noi. doar dacă ne uităm la ultimele crize prin care am trecut. Criza de sănătate a putut fi gestionată rezonabil pentru că s-au luat decizii la nivelul Uniunii Europene și au fost implementate peste tot. Criza energetică a putut fi gestionată și este în continuare bine traversată toată această perioadă de șantaj pe care a aplicat-o Rusia la adresa noastră pentru că am luat decizii împreună. Criza de securitate, iarăși, este gestionată mult mai eficient pentru că suntem parte a Uniunii Europene. Uitați-vă, și cel mai bun exemplu îl dau tot timpul, uitați-vă la românii din Republica Moldova. Nu sunt în Uniunea Europeană, nu sunt în NATO și sunt o țintă constantă a Federației Ruse. O Românie izolată înseamnă o Românie expusă”.

Dezbaterea a fost completată cu o perspectivă a tinerilor, dar și a jurnaliștilor locali, ambele prezentate de Gabriel Mateescu, student și, în același timp, jurnalist Info Sud-Est.

• “La cam fiecare postare despre alegeri și despre UE pe care o facem, suntem deja obișnuiți să fim deja invadați de tot felul de comentarii negative. Unele dintre preferatele mele, dacă le pot spune așa, sunt cele ale oamenilor care țin morțiș să ne amintească că votul în România e praf în ochi, că ar trebui să facem un „Roexit” că, nu știu, că suntem sclavii Uniunii Europene și câte și mai câte. Evident, astea sunt cele pe care pot să le reproduc în spațiul public. Nu vreți să auziți tipul de înjurături cu care suntem obișnuiți. Și, într-adevăr, este puțin deprimant. Dar este și o parte bună aici, pentru că dacă intrați acum pe paginile ISE și vă uitați la pozele de profil ale oamenilor care lasă astfel de comentarii, veți constata că, în general, este vorba despre oameni cu poze… să le zic, selfie-urile alea pe care și le mai fac bunicii noștri din când în când, sau mătușile mai puțin abile. Cu alte cuvinte, nu tocmai oameni aflați la primul vot, nu? În schimb, comentariile pozitive, deși sunt mai puține și, între noi fie vorba, mult mai puțin amuzante, vin în mare parte de la tineri. Nu mă rezum aici numai la mediul online când spun că, în ultimele câteva luni, cel puțin de când a început anul, am primit multe comentarii pozitive și felicitări de la tineri, studenți ca și noi sau chiar mai mici, care au apreciat materialele ISE și activitatea noastră de informare de pe social media. Eu personal am intervievat mai mulți studenți și până și elevi de liceu care abia așteaptă să voteze – ceea ce pentru mine, e un lucru care mă bucură, pentru că îmi arată că noi, tinerii, nu suntem acaparați de acea mantră greșită și toxică: „Votul meu nu contează!”.

Expunerea acestei experiențe personale a fost urmată de o scurtă mențiune a numărului considerabil de tineri care vor vota în 2024:

• “Aș vrea să amintesc că, în acest an, patru milioane de tineri, aproximativ, cu alte cuvinte vârstele 18-34, celebra categorie citată peste tot, sunt așteptați la urnele de vot. Dintre aceștia, cât de mulți dintre ei vor vota la europarlamentare? Unul din zece! Adică 400.000 de tineri care, în marea majoritatea, probabil nici nu știu cum arată interiorul unei cabine de vot. Avem, în momentul ăsta, în Parlament partide cu mai puțin de 400 de mii de voturi. Dacă tinerii ăștia și-ar face astăzi un partid, și l-ar și vota, ar putea foarte ușor să intre în parlament în decembrie”, a adăugat jurnalistul ISE.

Dezbaterea a fost urmată de o sesiune de întrebări din partea audienței. Studenți de la mai multe facultăți ale UOC și-au exprimat interesul pentru tehnici de demontare a știrilor false în spațiul public și despre cum poate fi combătută propaganda politică, în special în privința unor subiecte relevante pentru Uniunea Europeană în prezent, cum ar fi energia nucleară și amenințarea deepfake-urilor.

Mai multe întrebări au fost îndreptate către europarlamentari în privința modului de funcționare și acțiunile Uniunii Europene, în special exemple concrete de susținere a tinerilor români de către UE. Tinerii au fost interesați și de cum UE susține educația acestora, dar și de cum construcția europeană se implică în garantarea securității la granițe. 

Pe deasupra, studenții s-au arătat interesați și despre diverse aspecte ale procesului electoral, cum ar fi procesul de numărare al voturilor și cel de selectare al partidelor care trimit reprezentanți în secțiile de votare.