Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), după ce România a pierdut procesul cu Pfizer: Dacă am fi acceptat achiziția acestor doze, România nu ar fi avut capacitatea de stocare, iar costurile suplimentare pentru distrugerea vaccinurilor ar fi crescut semnificativ nota de plată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila (PSD) a declarat, după ce România a pierdut într-o primă față procesul cu Pfizer, că dacă ar fi acceptat achiziția acestor doze, România nu ar fi avut capacitatea de stocare, iar costurile suplimentare pentru distrugerea vaccinurilor ar fi crescut semnificativ nota de plată

Fostul ministru USR al Sănătății Vlad Voiculescu susține că fostul premierul Florin Cîțu a decis toate achizițiile de vaccinuri din 2021 și că ”mnistrul Rafila a semnat fișa de comandă în ianuarie 2022 – un act de implementare a unei obligații deja asumate – și ulterior a suspendat livrările”.

Tribunalul de Primă Instanță Francofon din Bruxelles a decis, miercuri, că România trebuie să plătească peste 3 miliarde de lei către Pfizer și BioNTech și să preia aproape 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, potrivit surselor G4Media, confirmate ulterior de o depeșă Bloomberg. Decizia nu este definitivă și România o poate ataca cu recurs. O asemenea sumă ar împovăra suplimentar bugetul de stat, afectat de un deficit-record în UE.

Redăm mai jos integral postarea lui Alexandru Rafila:

”Decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, pe care România nu le putea utiliza, a fost una corectă. Ar fi fost profund greșit să blocăm bugetul sănătății în stocuri inutile, care ulterior ar fi fost distruse, doar pentru a acoperi erori din trecut.

Situația găsită la Ministerul Sănătății era clară: depozite pline cu milioane de doze care au expirat, un angajament suplimentar de achiziție pentru 39 de milioane de doze semnat în mai 2021 și, în același timp, un interes în scădere al populației pentru vaccinare. Evoluția variantelor virale și reticența unei părți a societății au redus semnificativ cererea reală.

Am acționat constant pentru a limita efectele acestei situații. Am reușit să vindem către alte state, precum Germania și Ungaria, peste 7,5 milioane de doze și am realizat donații către țări care aveau nevoie. Cu toate acestea, am fost nevoiți să distrugem milioane de doze expirate, suportând costuri suplimentare.

Au existat numeroase runde de negocieri cu compania Pfizer și cu reprezentanții Comisiei Europene, în încercarea de a găsi o soluție echilibrată pentru restul de 29 de milioane de doze contractate în 2021 și nealocate. Am participat direct la aceste discuții și l-am informat constant pe prim-ministrul de la acea vreme, Nicolae Ciucă. De asemenea, am solicitat sprijinul comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, în contextul în care și alte state, precum Polonia și Ungaria, se confruntau cu probleme similare. Din păcate, nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România.

În aceste condiții, compania Pfizer a inițiat acțiuni juridice, după ce România nu a mai comandat dozele prevăzute pentru anii 2022 și 2023. Într-o situație comparabilă, compania Moderna a renunțat la pretenții.

Dacă am fi acceptat achiziția acestor doze, România nu ar fi avut capacitatea de stocare, iar costurile suplimentare pentru distrugerea vaccinurilor ar fi crescut semnificativ nota de plată, afectând inclusiv încrederea publică în utilitatea vaccinării.

Nu puteam semna, în tăcere, plăți uriașe fără beneficii reale pentru pacienții români. Pentru un ministru al Sănătății, obiectivul este clar: banii românilor trebuie să se regăsească în spitale, în servicii medicale și în infrastructură, nu în facturi fără utilitate.

În paralel cu această decizie dificilă, am demarat investiții concrete în sistemul sanitar: construcția și modernizarea de spitale și secții, finanțări prin PNRR și Banca Mondială, dezvoltarea rețelei de centre pentru mari arși, modernizarea ATI și oncologie, extinderea ambulatoriilor și a centrelor comunitare.

Am susținut reabilitarea spitalelor județene și municipale, dotarea cu aparatură performantă și dezvoltarea programelor de screening, pentru depistarea precoce a bolilor grave. În același timp, am extins accesul la tratamente pentru pacienții cu boli cronice și oncologice.

A apăra interesul României în fața unui contract disproporționat nu este un gest populist, ci unul de responsabilitate. În locul risipei, am ales investiții care rămân: spitale, echipamente, servicii mai bune pentru pacienți. Esența mandatului unui ministru al Sănătății este să apere pacienții și contribuabilii, chiar și atunci când deciziile nu sunt comode politic.”