Fostul ministru al justiției, Stelian Ion, interviu pentru presa germană: Comisia Europeană poate lua măsuri împotriva statelor membre care încalcă în mod constant valorile europene fundamentale. Situația din România este gravă

În timp ce Croația face parte din spațiul Schengen de la începutul anului, alte două state candidate nu au reușit să intre în Schengen: Bulgaria și România, care au aderat la UE în 2007, au eșuat în decembrie din cauza veto-ului Austriei și Olandei. Prin urmare, aceștia trebuie să aștepte în continuare să fie admiși în spațiul Schengen (de obicei, fără controale la frontieră). Austria acuză România și Bulgaria că nu își îndeplinesc obligația de a controla frontierele externe ale UE și, în special, de a înregistra în mod corespunzător migrația neregulamentară. Dintre cele 100.000 de persoane care au intrat neregulamentar în Austria în 2022, trei sferturi nu au fost înregistrate în țările din jur, deși acest lucru ar fi trebuit să se facă, potrivit Vienei, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), într-o analiză publicată pe 22 ianuarie, semnată de Michael Martens.

România și Bulgaria rămân astfel în sala de așteptare a zonei Schengen. Ei știu bine acest lucru, deoarece ambele țări îndeplinesc de mai bine de un deceniu cerințele tehnice pentru aderare, după cum a confirmat de mai multe ori Comisia Europeană. Cu toate acestea, ele eșuează în mod repetat din cauza obiecțiilor statelor membre individuale. De exemplu, Germania, Franța și Țările de Jos și-au exprimat deja veto-ul în 2011. Ministrul federal de interne de la acea vreme, Hans-Peter Friedrich, și omologul său francez, Claude Guéant, au susținut că nu s-au înregistrat progrese în lupta împotriva corupției și a crimei organizate, motiv pentru care candidații nu au putut garanta protecția frontierelor externe ale Europei.

Între timp, Ungaria, în cazul României, cu gândul la minoritatea maghiară din Transilvania și Banat, pledează de ani de zile pentru o extindere rapidă a spațiului Schengen.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Fostul ministru român al Justiției, Stelian Ion, este și el de părere că țara sa ar fi trebuit să fie admisă în spațiul Schengen cu ani în urmă, întrucât îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aceasta. În același timp, însă, într-un interviu acordat FAZ, el solicită Comisiei Europene să urmărească îndeaproape acțiunile elitelor de la București și, dacă este necesar, să folosească mecanismul statului de drept împotriva țării. Cu ajutorul acestui instrument, Comisia poate lua măsuri împotriva statelor membre care încalcă în mod constant valorile europene fundamentale. Situația din România este gravă, potrivit relatării lui Ion. Curtea Constituțională a României, ai cărei membri sunt numiți (de către Parlament sau de către președintele Republicii), este acum doar „un instrument” al politicii, spune el, notând: „În ultimii ani, deciziile Curții Constituționale au fost mai mult orientate politic decât juridic.”

Fostul ministru critică în special trei legi ale sistemului judiciar adoptate anul trecut. Potrivit acestuia, ele amintesc puternic de răutățile politicianului Liviu Dragnea, din Partidul Social Democrat din România, PSD, condamnat ulterior pentru corupție. Dragnea și acoliții săi au încercat cu o deosebită îndrăzneală să supună sistemul judiciar controlului lor și, printre altele, să introducă „indemnizații” pentru corupție.

După ce a eșuat și a fost înlăturat temporar de la putere, președintele Klaus Johannis a ajutat PSD să revină la guvernare împreună cu Partidul Național Liberal. Legile justiției adoptate de actuala coaliție sunt chiar mai nocive decât ce s-a întâmplat în România pe vremea lui Dragnea, „pentru că întăresc controlul politicului asupra justiției în general”, spusese recent Ion într-un interviu televizat.

Pentru F.A.Z., Stelian Ion a declarat: „Sunt câteva aspecte foarte negative în aceste legi. Una dintre ele se referă la procedurile de promovare a judecătorilor și procurorilor.” În viitor, va fi nevoie de docilitate politică, nu de merit, pentru a putea avansa în sistemul judiciar. Acest lucru este demonstrat, de exemplu, de faptul că, în viitor, pentru promovare vor fi suficiente simple interviuri orale în spatele ușilor închise. Aceste interviuri sunt importante, dar nu trebuie să fie singurul criteriu de promovare. Acum nu ar mai exista concurență și nici teste de aptitudini în sistemul judiciar. Doar interviurile realizate după criterii de neînțeles decid. În acest fel, docilitatea față de superiori devine criteriul decisiv pentru promovare. Un astfel de „sistem piramidal” este „periculos pentru sistemul judiciar”.

Când el însuși a fost demis din funcția de ministru al Justiției, în septembrie 2021, lucra la o reformă a căilor de promovare în magistratură, care ar fi trebuit să pună mai mult accent pe aspectele meritocratice, susține Ion. Un alt proiect a fost acela de a conferi din nou mai multe puteri agenției anticorupție din România, DNA, înființată la presiunea UE. Sub conducerea fostei sale șefe, actuala șefă a Parchetului European, Laura Kövesi, DNA a obținut temporar mari succese în lupta împotriva corupției la nivel înalt și la nivel de vârf. Tocmai din această cauză, politicienii i-au retras mai târziu competențele pe baza unor motive nesigure. Astfel, DNA nu mai poate ancheta judecătorii și procurorii corupți. De asemenea, Ion nu a reușit să restabilească aceste atribuții pentru agenție. „Acest lucru nu s-a întâmplat și nici nu cred că se va întâmpla”, spune el. DNA nu va redeveni la fel de puternic și de temut ca pe vremea Laurei Kövesi.

Potrivit lui Ion, este îngrijorător și faptul că cei mai înalți procurori ai țării au acum puterea de a încheia pur și simplu anchete de urmărire penală la un nivel inferior, ocolind orice ierarhie și etape formale intermediare. Acest lucru a fost criticat de mai multe ori și de Comisia de la Veneția, organismul juridic al Consiliului Europei, fără ca coaliția să se abțină. „Așa cum stau lucrurile în momentul de față, din păcate, asistăm la un declin”, rezumă Ion evoluțiile din ultimul an. El spune că este important să se corecteze deficiențele legilor judiciare și să se introducă promovări bazate pe merite reale. Nu există nicio altă modalitate de a reduce corupția în sistemul judiciar.

Neașteptând nimic de la actualul guvern de la București, Ion speră la Bruxelles. Comisia Europeană ar trebui să monitorizeze și, dacă este necesar, să sancționeze „orice posibilă abatere” de la valorile fundamentale ale UE. Acest lucru trebuie să se întâmple rapid, spune el, pentru ca evoluțiile nedorite să nu se agraveze. Fostul ministru al justiției citează Ungaria ca exemplu de precauție.