Fermierii din Timiș sunt nemulțumiți de despăgubirile pentru daunele provocate de seceta de anul trecut /  Se primesc maxim 300 lei pe hectar / ”Sigur că nu reprezintă un mare lucru”

Fermierii sunt nemultumiti de felul în care statul român a înțeles să îi despăgubească pentru daunele cauzate de seceta de anul trecut la culturile de primăvară, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio Timișoara.

Guvernul a stabilit, printr-o ordonanță de urgență, cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse de seceta anului trecut la culturile de primăvară. Aceștia vor primi între 100 și 300 lei pe hectar, în funcție de nivelul de calamitare. Sumele sunt însă departe de a-i mulțumi pe fermieri, care negociaseră împreună cu reprezentanții ministerului de profil alte valori.

Kelo Milan, președintele cooperativei Fermierul Nărdăcan, spune că dezamăgirea este mare ținând cont de costurile uriașe pe care le-au avut fermierii cu înființarea culturilor anul trecut.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

“În momentul în care au fost reprezentanții instituțiilor în teren să facă evaluare de despăgubiri, aveau un o formă de calcul. Dacă bine îmi amintesc, undeva la grâu era în jur de 4.000 lei, nu mai rețin exact. Acela era prețul de cost mediu. Vreau să spun că după negocierile făcute între asociații și Guvern, s-a decis să dea a patra parte din sumă, adică 1.000 lei. Din cei 1.000 lei au ajuns după încă patru luni de zile să acorde, dacă ai 100% pagubă, 300 lei. Și la 300 lei, gândiți-vă că formula de calcul, adică o firmă în clasa 1, mai ușor își de seama de această formulă, dacă e bună sau greșită decât reprezentanții Guvernului, fiindcă imaginați-vă că dacă ai 100% pagubă primești 300 lei, dacă ai 95% pagubă să scazi 30% din 95% și aceea este suma. Adică inclusiv formula de calcul este greșit dată, fiindcă nimeni sau aproape nimeni nu are 100% pagube. Deci noi o să primim în jur de 200 lei pe hectar și am avut pagubă în medie peste 20%”, spune Kelo Milan.

Dezamăgire și printre fermierii timișeni care consideră sumele acordate mai degrabă jignitoare decât un ajutor real.

Nicolae Oprea, secretarul Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Timiș susține că inițial era vorba de o aproximativ 1.000 de lei pe hectar.

“Sigur că nu reprezintă un mare lucru. Era foarte bine și să putea ca această sumă să se fi dat în primăvară. Era un început. Sigur 1.000 lei – 1500 lei suma vehiculată e la început”, spune Nicolae Oprea.

Ajutoarele pentru secetă completează lista cu decepții pe care se mai regăsește și suma de 8,4 euro pe tona de cereale nevândute, pe care fermierii români o primesc drept compensație pentru pierderile suferite ca urmare a importului masiv de cereale ieftine din Ucraina, fapt care a condus la prăbușirea prețului din piața românească de cereale și a cauzat daune uriașe fermierilor români.

În aceste condiții, spectrul falimentului este destul de aproape pentru multe dintre fermele mici și mijlocii, atrage atenția Kelo Milan.

“Îmi și-mi pare rău că am făcut documentele, am pierdut prea mult timp să facem documente și prea multe controale venite ulterior pentru a ne verifica pentru această sumă am ajuns niște cerșetori. Deci noi nu dorim să cer și bani, nu vrem peste despăgubiri. Vrem o piață funcțională. Condițiile care ni le cer nouă, ca producători europeni, să se aplice și celor care aduc marfă din afara Uniunii Europene sau să fie taxată pentru că este marfă produsă mai ieftin, cu substanțe mult mai periculoase. Nu vrem să cerșim, nu vrem ajutoare, vrem o piață corectă. În momentul în care destabilizăm piața cu bună știință, trebuie să salveze dacă vrem să fim funcționali, degeaba o să plângă după noi, după cinci-zece ani, că n-o să existăm. Nu suntem profitabili. Muncim și nu știm pentru ce”, mai spune Kelo Milan.

Speranțele fermierilor români se leagă acum de o producție bună la culturile de toamnă ovăz, rapiță și grâu, așa cum se anunță ea la debutul campaniei de recoltat. Aceasta depinde însă direct de felul în care statul român va ști să-și protejeze mai departe producătorii agricoli.