Ferenc Krausz, laureatul maghiar al Premiului Nobel pentru Fizică, își donează banii pentru victimele din Ucraina

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ferenc Krausz, laureatul maghiar al Premiului Nobel pentru Fizică, își donează banii pentru victimele din Ucraina, anunță portofolio.hu.

Premiul Nobel din acest an este în valoare de 11 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 368 de milioane de forinți. Premiul Nobel pentru Fizică a fost împărțit de trei persoane, care vor primi fiecare câte 122 de milioane de forinți. Printre acestea se numără și ungurul Ferenc Krausz, care a dezvăluit că va dona banii din premiu în scopuri caritabile.

Ferenc Krausz, un cercetător de origine maghiară, a primit premiul Nobel pentru Fizică din acest an, împărțit cu alți doi oameni de știință. Originar din Mór, care locuiește în prezent în Germania, este unul dintre pionierii attofizicii. Cercetările sale sunt utilizate în numeroase domenii, inclusiv în medicină și în testarea cu laser. Potrivit citației oficiale pentru Premiul Nobel pentru Fizică 2023, laureații au fost recompensați pentru „metodele experimentale de generare a impulsurilor luminoase de attosecunde pentru a studia dinamica electronilor în materie”.

Recentul laureat maghiar al premiului Nobel a fost surprins să primească premiul pentru cel mai remarcabil om de știință și a fost primul care le-a mulțumit colegilor săi pentru această onoare, potrivit unui scurt interviu acordat postului de radio Deutschlandfunk.

Potrivit site-ului său, Asociația Science 4 People, pe care Krausz a fondat-o, își propune să sprijine proiecte în comunitățile locale din Ucraina. Aceștia sprijină activități care răspund nevoilor imediate și creează o valoare durabilă.

Primele lor proiecte au ajutat aproximativ 30 de copii care și-au pierdut casele în estul Ucrainei și care și-au găsit adăpost în școala primară dintr-un mic sat din vestul Ucrainei, în satul Grodbakosh. Mai mult de 300 de elevi de la această școală sunt sprijiniți cu instrumente digitale de învățare.

Context

În Ungaria, nu o singură dată discursul premierului Viktor Orban s-a aliniat cu retorica promovată de Moscova, conform căreia sancțiunile impuse de UE nu afectează Rusia, în schimb cei care au de pierdut vor fi europenii, din cauza crizei energetice.

Într-un exemplu din octombrie 2022, la summitul prim-miniştrilor şi preşedinţilor statelor UE, Orban a transmis că politica de sancțiuni împotriva Rusiei trebuie schimbată:

”În următoarele luni vor exista gaze naturale? Va exista energie electrică pentru ţările europene?”, a enumerat problemele şeful guvernului de la Budapesta.

Premierul a amintit că, anterior, Ungaria a obţinut deja o derogare de la embargoul petrolier şi de la sancţiuni, iar în ultimele zile Ungaria a reuşit ca noile sancţiuni să nu se aplice, în cazul său, energiei nucleare şi livrărilor de gaze naturale.

De asemenea, Viktor Orbán a subliniat că sancţiunile au dus la “explodarea” preţului energiei şi că acest lucru afectează şi Ungaria. Preţurile sunt aproape inaccesibile, a subliniat acesta.

“Rusia nu a căzut deloc în genunchi, în timp ce economiile europene se dărâmă. Este evident că politica de sancţiuni trebuie schimbată”, a declarat Viktor Orbán, care a precizat că aceasta este miza întâlnirii.

Apoi, la finalul lunii martie 2023, Ungaria a transmis că nu îl va aresta pe preşedintele rus Vladimir Putin dacă acesta ar intra pe teritoriul ungar, întrucât nu ar exista niciun temei juridic, susținea Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban.

Ungaria a semnat şi a ratificat Statutul de la Roma, document în baza căruia a fost înfiinţată Curtea Penală Internaţională (CPI), instanţa ce a emis un mandat de arestare pe numele actualului preşedinte al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni.