Fact-checking: Băncile de spermă din Danemarca resping donatorii pe baza IQ-ului lor?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O postare pe X care susține că Danemarca a introdus un prag de IQ de cel puțin 85 pentru donatorii de spermă a stârnit confuzie, dezbateri și meme-uri. Postarea, însă, este înșelătoare, transmite Euronews, citat de Rador Radio România.

În realitate, Danemarca nu are nicio cerință legală de IQ pentru donatorii de spermă, deși donatorii trebuie să fie supuși unui interviu de evaluare a riscurilor și unei revizuiri a istoricului medical pentru a verifica dacă există factori de risc genetici.

Țara, cunoscută pentru legile sale liberale privind donarea de spermă, are cel puțin câteva zeci de bănci de spermă active, deși nu există un registru public definitiv.

Cele mai mari două bănci, recunoscute la nivel internațional, sunt Banca Europeană de Spermă și Cryos International, cea din urmă descrisă ca fiind „cea mai mare bancă de spermă și ovule din lume”.

Cryos International afirmă că donatorii trebuie să aibă între 18 și 45 de ani, să fie sănătoși fizic și mental, să fie supuși unor controale legale și medicale și să locuiască în Danemarca pe durata donării. Un singur donator poate dona pentru maximum 12 familii, conform celor mai cuprinzătoare reglementări daneze.

Abia în 2011, Cyros a introdus o altă cerință pentru donatori: donatorii roșcați erau respinși deoarece, potrivit fondatorului companiei, banca avea deja rezerve suficiente.

Banca Europeană de Spermă are aceleași cerințe de vârstă și afirmă că donatorii săi trebuie să fie supuși unui „proces amănunțit de screening”, care verifică depistarea bolilor ereditare grave și a infecțiilor cu transmitere sexuală.

Deși nu este adevărat că toate băncile de spermă din Danemarca și din țară au cerințe de IQ, una dintre ele are: Donor Network, o bancă de spermă cu sediul în orașul Aarhus.

The Cube, echipa de fact-checking a „Euronews”, a contactat Donor Network, al cărui CEO a confirmat că banca de spermă cere un IQ de minim 85 și refuză donațiile celor cu cazier judiciar. „Din câte știm, suntem singura bancă din lume cu aceste cerințe”, a declarat pentru „The Cube” CEO-ul Donor Network, Jakub Knudsen.

Confuzia și meme-urile provin dintr-un articol din noiembrie al postului de televiziune danez DR, care a evidențiat Donor Network.

La sfârșitul lunii noiembrie, o postare care conținea un fragment rescris din articol a fost distribuită pe scară largă online, stârnind speculații că cerințele Donor Network au fost extinse la întreaga Danemarcă.

Deși rețelele de socializare sunt pline de meme-uri despre cerințele Donor Network, subiectul ridică unele îngrijorări etice. Potrivit DR, specialiștii în etică medicală susțin că screening-ul donatorilor pentru anumite afecțiuni ereditare reduce probabilitatea anumitor rezultate adverse, așa cum a fost cazul între 2007 și 2018, când un donator danez de spermă cu o mutație genetică patogenă, care crește riscul de cancer, a avut 52 de copii.

Totuși, potrivit Danielei Cutas, profesor asociat de etică medicală la Universitatea Lund, screening-ul potențialilor donatori pentru IQ și antecedente penale este mai dificil, deoarece presupune că un IQ mai mare și absența cazierului judiciar pot fi determinate genetic.

Există un consens larg răspândit conform căruia, deși trăsături precum IQ-ul parental pot influența inteligența unui copil, factorii de mediu joacă un rol fundamental în modelarea dezvoltării cognitive a unui copil.

Cu toate acestea, potrivit lui Knudsen, literatura științifică arată că „IQ-ul este un predictor puternic nu numai al succesului academic și al veniturilor, ci și al mortalității, riscului de ADHD și are o ereditabilitate ridicată de 50-80%”. „Nu ne-am simți confortabil să vindem aceste persoane drept donatori, la fel cum nu le-am recomanda pacienților noștri”, a spus.