Extrema dreaptă are un tratament împotriva COVID-19: naționalismul

Extrema-dreaptă din Europa profită de flagelul COVID-19 pe care-l consideră o dovadă a nebuniei granițelor deschise și a liberei circulații, se arată într-un articol Balkan Insight, preluat de Sinopsis.

În timp ce lumea învață lecția COVID-19 și se așteaptă la un viitor foarte diferit de cel imaginat până curând, Angry Foreigner, un vlogger suedez de extremă dreaptă de pe You Tube, afirmă că un singur lucru este deja clar: “Solidaritatea Uniunii Europene nu există”.

Iar după cum arată comentariile pe care le adună aparițiile sale, mulți dintre cei aproape un sfert de milion de abonați ai canalului lui Foreigner sunt de acord cu acest lucru.

Ieșită treptat din izolarea menită se limiteze răspândirea noului coronavirus, Europa, ca și o bună parte din restul lumii, încearcă să facă față prăbușirii economice care, după previziunile unora, va depăși în amplitudine Marea Criză de acum aproape un secol.

Iar forțele de extremă dreaptă de pe continent cred că știu antidotul în acest caz: mai mult naționalism.

Absența unei riposte paneuropene la pandemie, care a lăsat cele mai grav afectate țări, precum Italia și Spania, să lupte singure în mare măsură, nu a făcut decât să reconfirme unul dintre principalele mesaje ale extremei drepte: când situația se agravează, fiecare țară se descurcă de una singură.

“Franța a furat din măștile Suediei, iar Italia s-a înfuriat că nicio altă țară nu a ajutat-o să iasă din criză”, spune Angry Foreigner, al cărui nume real este Haris. “Unor țări precum Serbia li s-a refuzat ajutorul din partea UE, primindu-l în schimb din Turcia”.

COVID-19 a evidențiat “natura defectuoasă a globalizării în acest moment, în sensul că, odată ce  toată lumea e conectată, înseamnă că suntem cu toții prea dependenți unii de alții”.

Haris, care a refuzat să își spună numele de familie, nu vorbește în gol. Unele dintre aparițiile sale adună mii de vizualizări, iar opiniile sale sunt împărtășite de personalități și mișcări ale extremei drepte din toată Europa.

Experții avertizează că asemenea păreri amenință să se strecoare în opinia generală în timp ce europenii încearcă să-și găsească locul într-o societate și o economie reconfigurate de un virus care se pare că nu va disparea prea curând.

“Am asistat deja la o serie de tentative ale dreptei radicale de se folosi de COVID-19 pentru propriile interese”, consideră Matthew Feldman, profesor la Universitatea Teeside din Marea Britanie și director al Centrului de Analiză a Dreptei Radicale.

Feldman avertizează că extrema dreaptă va căuta să exploateze pandemia pentru a-și difuza mesajele xenofobe în discursul politic general, sperând că ele vor fi adoptate de actori politici recunoscuți.

“Aceasta este practica fascismului începând din 1945”, a declarat el pentru Balkan Insight, “care deseori încearcă să pătrundă în opinia generală prin intermediul unor probleme de interes public”.

Blestemul ‘frontierelor deschise’

Cu o frizură în stil Mohawk și purtând cioc, Haris a devenit cunoscut pe You Tube prin materialele – în engleză și suedeză – în care predică împotriva imigrației și a “frontierelor deschise”. Un video din 2019 a fost postat sub titlul  Răspândirea molimei granițelor deschise, un slogan foarte popular al extremei drepte.

“Ești vocea rațiunii”, comenta un privitor un video din martie 2020 în care Haris acuza Turcia că vrea să provoace o nouă criză a migranților în Europa. Altul scria, “E interesant că un singur  You Tuber postează mai multe informații reale decât presa”.

Ironia face ca însuși Haris să fie un imigrant, el părăsindu-și țara natală, Bosnia, în anii’90, ca refugiat în timpul sângeroasei prăbușiri a Iugoslaviei federale.

Haris preferă să se consideră mai degrabă un “libertarian de stânga” decât de extremă-dreaptă și are legături cu Democrații din Suedia, un partid populist prezent pe scena neo-nazistă  suedeză în anii ’90.

Dar el își îndreaptă atenția și în afara Suediei; în 2017, Ministerul de Interne  polonez, în timpul guvernării partidului de dreapta Lege și Dreptate, a produs un video în care apar grupuri mari de refugiați traversând granițele europene, material care ulterior a fost postat pe You Tube destinat unei vizionări limitate, ceea ce înseamnă că el nu apare ca material recomandat și nici nu poate fi căutat – Haris l-a preluat el însuși pe propriul canal sub titlul ‘Based Poland.’ (Polonia profundă)

Titlul nu a fost întâmplător. ‘Based / Profund’ este un termen des folosit de organizații de extremă dreaptă precum Daily Stormer sau de forumuri precum 8chan și se referă la o țară sau la o persoană considerată demnă de susținere.

Termenul a fost preluat de la rapperul American Lil B, care explică termenul acesta prin “a nu fi speriat de ceea ce cred oamenii despre tine. A nu-ți fi teamă să faci ceea ce vrei”.

În lumea extremei drepte, o țară “profundă” este o țară care este în mod deschis mândră de originile sale etnice, religioase și naționale și, mult mai important, căreia nu îi este frică să se ridice împotriva a ceea ce extrema dreaptă consideră liberalismul occidental.

‘BasedPoland’ (Polonia profundă) este și numele unui popular cont de pe Twitter al extremei drepte, care are peste 121.000 de susținători și care este administrat de Adam Starzynski, un polonez născut și crescut în Suedia, dar care acum locuiește în Polonia și a primit cetățenie poloneză în 2016.

Pe măsură ce COVID-19 a cuprins Europa, contul BasedPoland al luiStarzynski a lansat un întreg tir de videoclipuri în care minoritățile apar într-o lumină negativă, acuzând migranții musulmani și comunitățile de romi că nu respectă regulile de distanțare socială.

El caută totodată să prezinte țări est-europene, ca Polonia și Ungaria, ca fiind mai bine plasate în lupta împotriva pandemiei grație politicilor lor de dreapta și împotriva migranților.

În țări din vestul Europei, cum ar fi Franța, multiculturalismul a subminat “coeziunea socială”, afirma Starzynski într-un tweet din aprilie 2020. Societățile monoetnice, mai omogene, cum ar fi cele din Polonia sau Ungaria, sunt mai capabile să facă față unei asemenea pandemii, susține el.

Starzynski nu a răspuns numeroaselor cereri de a face un comentariu pentru acest articol. Dar el nu este singura personalitate de extremă-dreaptă din Polonia care vine cu asemenea argumente.

Revista Szturm, care se consideră “național-radicală”, susține că soluția crizei este “uniformitatea etnică”.

Într-un articol din 2020 apărut pe site-ul revistei, colaboratorul Jaroslaw Ostrogniew  afirma că pentru a putea lupta împotriva pandemiei de COVID-19, Europa are nevoie de “o revenire la statele-națiuni, uniforme din punct de vedere etnic”.

“Uniformitatea etnică”, scria el, “asigură o cotă mai ridicată de încredere socială, precum și o mai bună funcționare a societății, ceea ce este extrem de important în fața oricărei crize”.

Mateusz Marzoch, liderul grupării ‘Młodzież Wszechpolska’ sau ‘Toți Tinerii Polonezi’, o organizație de tineret autointitulată ‘naționalisă’ și descendentă a unei grupări ultranaționaliste, activă în Polonia prin anii ’30, afirmă că UE a fost demascată de pandemie drept o ‘uniune’ dezbinată de stocurile naționale de produse si echipamente medicale și de refuzul statelor mai bogate din nord, precum Germania și Olanda, de a avea în vedere ‘Coronabond-uri’ pentru a ușura povara datoriilor unor țări mai grav afectate, precum Italia.

“După COVID-19, dezamăgirea față de Uniunea Europeană și față de globalizare va fi în creștere”, a declarat Marzoch pentru Balkan Insight.

“Cred că oamenii își vor da seama că nu au nevoie de Uniunea Europeană”, a declarat Marzoch. “Ei au nevoie de un guvern național puternic, de o țară puternică și capabilă să îi apere în caz de pericol, atunci când ceva îi amenință”.

“Cred că în urma situației create de COVID-19, multe alte țări vor începe să se preocupe mai mult de propria lor siguranță, de propria lor situație, și nu de problemele altor țări”.

Influență asupra culturii politice

Cu peste 120.000 de vieți pierdute până acum în Europa, continentul trăiește o nouă normalitate – una în care granițele odată libere sunt acum strict monitorizate, în care minoritățile, cum ar fi refugiații și romii, riscă să fie și mai stigmatizate și în care țările cooperează mai puțin și caută soluții în interior.

Criticile la adresa evidentei lipse de solidaritate dintre statele membre ale UE au depășit frontierele acestui bloc, ajungând în țări care speră să adere și ele într-o zi.

În Serbia, țară candidată la admiterea în UE, președintele conservator Aleksandar Vucic a criticat decizia UE din martie 2020 de a bloca exporturile unor produse medicale-cheie în țările vecine uniunii, considerând-o o dovadă de nepăsare, dar a elogiat susținerea și ajutoarele sosite din China.

“Criza provocată de epidemia de coronavirus demonstrează o dată în plus că UE nu poate funcționa și că principiile pe care se bazează sunt practic absente”, a declarat Dragana Trifovic, președinta comisiei pentru afaceri externe a partidului de opoziție Dveri, de extremă-dreaptă.

Dveri, un partid puternic antioccidental și pro-rus, crede că pandemia dovedește înțelepciunea politicii sale împotriva eventualei aderări a Serbiei la UE.

În ultimii ani, crizele din UE s-au înmulțit, de la cea economică, politică și a migranților la cea epidemiologică de-acum,  iar instituțiile europene nu pot găsi o soluție”, a declarat Trifkovic pentru Balkan Insight. “Reiese că nu există o politică comună, ci doar o crescândă scindare între țările Uniunii Europene”.

Dar dacă Dveri pare să profite de pandemie pentru a câștiga sprijin, de când COVID-19 s-a răspândit pe continent, o serie de partide de extremă-dreaptă din alte țări, precum Germania, Olanda și Suedia au scăzut în sondaje.

Citește tot articolul pe Sinopsis