G4Media.ro

Experţii estonieni susţin că pădurile negestionate emit, astăzi, mai mult CO2 decât…

sursa foto: Turnul Sfatului

Experţii estonieni susţin că pădurile negestionate emit, astăzi, mai mult CO2 decât absorb / ”Pădurile tinere şi de vârstă mijlocie, în medie, captează mai mult carbon din atmosferă decât pădurile bătrâne”

Reducerea managementului pădurilor în favoarea creşterii gradului de conservare face ca pădurile negestionate să emită, în prezent, mai mult CO2 decât absorb, arată concluziile unui grup de cercetători şi profesori universitari de la Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii din Tartu, Estonia, citate de Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR), informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă al ASFOR, specialiştii estonieni au avertizat asupra faptului că obiectivul stabilit de Comisia Europeană, prin care sectorul forestier ar trebui să capteze aceeaşi cantitate de CO2 pe care o emite, este greu de îndeplinit.

Regulamentul privind utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură (LULUCF) se aplică tuturor utilizărilor terenurilor, inclusiv terenurilor forestiere, terenurilor agricole, păşunilor, zonelor umede (inclusiv turbăriilor), aşezărilor şi altor tipuri de teren.

„Prin urmare, cu cât suprafaţa de teren agricolă sau forestieră îndepărtată pentru extinderea urbană sau dezvoltarea drumurilor şi a căilor ferate este mai mare, cu atât este mai mare sarcina pădurilor să capteze carbon. Singura soluţie corectă este plantarea de noi păduri. Rezervaţiile naturale (30,3 la sută din suprafaţa totală a pădurii, din care 17,5 la sută sunt strict protejate şi 12,8 la sută sunt supuse constrângerilor economice) nu pot îndeplini obiectivele noastre climatice şi pentru a sechestra carbonul pentru o perioadă lungă de timp. Aceste ecosisteme susţin biodiversitatea – ele nu captează eficient carbonul. Pădurile tinere şi de vârstă mijlocie, în medie, captează mai mult carbon din atmosferă decât pădurile bătrâne. Eliminarea managementului terenurilor forestiere, total sau parţial, din orice motiv, reduce capacitatea pădurilor de a capta dioxidul de carbon, deoarece pe măsură ce pădurile îmbătrânesc, factorul lor de creştere scade, şi, o dată cu aceasta, scade eficienţa lor de captare a carbonului”, susţin specialiştii.

În viziunea cercetătorilor din Estonia, creşterea procentului de păduri bătrâne şi supraaglomerate în raport cu suprafaţa totală a pădurii nu este o strategie viabilă pentru îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung.

„Pădurile vor continua să lupte împotriva schimbărilor climatice atât timp cât volumul biomasei lor creşte. Pe măsură ce pădurile îmbătrânesc, vitalitatea şi rezistenţa la boli scad şi, de asemenea, devin mai vulnerabile la o varietate de factori de stres, cum ar fi incendiile, furtunile, seceta, inundaţiile, bolile fungice sau atacurile de insecte. O consecinţă directă a acestor politici de conservare este scăderea cantităţii de carbon absorbite de industria lemnului. Acest lucru are şi efecte economice negative (de exemplu, pierderea valorii adăugate, pierderea ponderii soiurilor cu valoare mai mare, pierderea ocupaţiei proprietarilor de pădure şi afectează investiţiile în silvicultură). În concluzie, pentru a îndeplini obiectivele climatice, ar trebui să evităm scoaterea din utilizare a terenurilor forestiere şi să continuăm să le gestionăm astfel încât pădurea, ca tampon natural, să-şi păstreze capacitatea de a absorbi mai mult carbon decât emite”, notează sursa citată.

Prin documentul strategic „România Verde în zece paşi”, ASFOR a susţinut şi susţine creşterea capacităţii de administrare a pădurilor româneşti – de la investiţii în tehnologie, la programe de modernizare a infrastructurii de transport a lemnului şi accesibilizarea fondului forestier.

Forestierii din România consideră importantă constituirea „Fondului naţional pentru investiţii în pădure”, prin atragerea sumelor care alimentează Fondul de Mediu, a sumelor reţinute prin impozitul pe resursele naturale şi a sumelor provenite din valorificarea certificatelor de carbon.

Asociaţia Forestierilor din România este organizaţia patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului, ce reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor săi în plan naţional şi internaţional.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

9 comentarii

  1. ohoho… asta da scuza sa inceapa astia sa taie stejarii seculari ai romaniei… nu mai scresc, dom’le si emit si co2.

  2. Trebuie să plantăm cât mai mulți copaci.

  3. Asta contrazice direct ceea ce au gasit alte studii precedente. Padurile vechi captau mult mai mult CO2 decat cele tinere si de fapt, celor tinere le trebuiau decade ca sa ajunga la nivelul de captare al celor vechi ceea ce insemna ca plantarea de noi copaci si face efectul foarte tarziu.
    Suspect si ingrijorator.

    • Intr-un fel e logic ce spune studiul. O padure mai tanara isi mareste volumul de lemn pe masura ce trece timpul, absoarbe mai mult carbon decat emite toamna si iarna prin descompunerea frunzelor, pe cand o padure „matura” si negestionata are o multime de copaci cazuti, buturugi, crengi cazute, toatea astea emitand CO2 pe masura ce se descompun. Iar volumul de lemn viu intr-o padure „matura” e relativ constant, atinge un maxim posibil biologic.

  4. E criză energetică oricum; unde nu există risc de inundații trebuie puse drujba pe ele și înlocuite cu plantații de copaci.

    • Ai incercat pe la tine sau pe la ma-,ta prin batatura sa razi tot?

  5. Ar trebui inlocuite cu complexuri rezidentiale.

  6. Nu au spus „celebra universitate din Tartu” si, de asemenea, nu au precizat ca cel mai probabil, studiul a fost realizat „l cererea si cu sponsorizarea unor companii total neutre si neinteresate din industria lemnului si mobilei din Austria si Suedia” 🙂

  7. Mai vreau si alte pareri, g4media!
    Sau mergem direct cu drujba in padurile ?