G4Media.ro

Experți: Care sunt modificările nocive la Codul de procedură penală care au…

Experți: Care sunt modificările nocive la Codul de procedură penală care au trecut de CCR sau nu au fost atacate la Curte

Experții practicieni consultați de G4Media.ro au atras atenția că decizia CCR privind modificările la Codul de procedură penală este departe de a fi o victorie, așa cum clama liderul PNL Ludovic Orban. Unele modificări care ar îngreuna anchetele penale au trecut de filtrul CCR sau nu au fost atacate la Curte.

De exemplu, modificarea privind limitarea la 1 an a perioadei în care se poate formula denunț a fost declarată constituțională şi este considerată o piedică pentru anchetatori.

”De regulă, oamenii denunță când sunt prinși cu ceva, nu o fac din moralitate, înlăuntrul unui an. Denunță ca să beneficieze de articolul 19 (reducerea la jumătate a pedepsei atunci când colaborează cu organele în condițiile în care anchetatorii știu deja despre infracțiunea respectivă – n.r.) sau de exonerarea de pedeapsă (atunci când denunță o infracțiune înainte ca anchetatorii să afle despre ea, cum a fost cazul celebrilor Florică și Pescariu – n.r.). Denunță ca să scape de tot sau cu jumătate din pedeapsă. Eu trebuie să le ofer denunțătorilor ceva suficient de puternic ca să o facă. Aceste ”deal-uri” sunt legale, nu le-am inventat noi. În SUA, ”deal-ul” dintre inculpați și investigatori trece însă prin filtrul unui judecător, este validat de un magistrat”, a explicat pentru G4Media.ro un fost șef din DNA.

Citește mai jos, pe larg, o analiză a unor experți consultați de G4Media.ro privind impactul modificărilor la Codul de procedură penală (CPP), considerate nocive și care au trecut de filtrul constituțional sau nu au fost atacate la Curte.

“Victorie aproape totală la CCR pentru Preşedinte şi PNL. 64 de modificări ale Codului de procedură penală adoptate de majoritatea parlamentară pe repede înainte au fost declarate neconstituţionale, multe dintre ele care erau cu dedicaţie pentru Dragnea şi alţi inculpaţi din coaliţia majoritară”, a scris liderul PNL Ludovic Orban pe Facebook, după decizia de vineri a CCR privind modificările făcute de Coaliția de la Putere la Codul de procedură penală.

”Nu este chiar așa”, au explicat pentru G4Mediaro experții practicieni, care au dorit, însă, să își păstreze anonimatul.

O mare parte dintre articolele care ridicau probleme NU a fost analizată de către CCR.

  • Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul

Articolul cu probleme: La articolul 116 CPP, legea de modificare a introdus următorul alineat: ”Martorul poate fi însoţit de avocat în faţa organelor judiciare şi se poate consulta cu acesta, inclusiv în condiţii de confidenţialitate, pe tot parcursul audierii.”

Explicația experților practicieni consultați de G4Media.ro: ”Face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode”.

  • Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul

Articolul cu probleme: La articolul 117 CPP, alineatul (1), după litera b), legea de modificare introduce o nouă literă, c), cu următorul cuprins: ”persoanele care, convieţuind cu suspectul sau inculpatul, au stabilit cu acesta relaţii asemănătoare celor dintre soţi sau celor dintre părinţi şi copii, precum şi persoanele care s-au aflat în trecut în această situaţie.”

Explicația experților consultați de G4Media.ro: ”Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu”, au explicat practicienii.

Exemple de articole care au fost declarate neconstituționale, însă în unele cazuri, neconstituționalitatea se raportează la o singură sintagmă din articol, efectele negative păstrându-se în mare parte şi prin eliminarea acelei sintagme.

  • Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite

De exemplu, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Articolul cu probleme: după articolul 145 CPP, legea de modificare a introdus un nou articol, art. 145 indice 1, cu următorul cuprins: „Datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională, potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute”.

Explicația practicienilor consultați de G4Media.ro: ”La mandatele de securitate națională (MSN), CCR a declarat neconstițutională sancțiunea nulității absolute. Dar interdicția de a le mai folosi de acum încolo a rămas așa încât a reparat doar o parte a problemei generate de modificare”, au explicat experții. Această prevedere cu probleme, care a trecut de CCR, a fost semnalată  deja de G4Media.ro și îl avantajează, în primul rând, pe liderul PSD, Liviu Dragnea (detalii aici).

  • Procedura privind percheziția informatică. Investigatorii au probleme în folosirea, în alte cazuri, probele rezultate din perchezițiile informatice

Articolul cu probleme: La articolul 168 CPP, după alineatul (15), legea de modificare introduce un nou alineat, alin. (15 indice 1), cu următorul cuprins: „Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie. În cazul în care, pe parcursul percheziţionării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârşire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziţie informatică şi în legătură cu acele fapte sau persoane.”

Explicația experților practicieni consultați de G4Media.ro: ”La percheziții informatice, CCR a declarat neconstituțională sintagma privind ștergerea definitivă a copiilor, dar a lăsat în vigoare restul procedurii modificate. Adică, investigatorii nu pot să folosească datele rezultate din perchezițiile informatice în alte cazuri. Trebuie să-și dea seama, în timpul efectuării percheziției, dacă sunt date cu privire la săvârșirea altor fapte penale și să ceară un alt mandat, ceea ce naște o mulțime de probleme. Nu pot pune pauză, că nu au extinsă urmărirea penală pentru acele fapte. Nu este clar cum s-a gândit legiuitorul că va funcționa această prevedere în practică”, au explicat practicienii.

  • Dreptul de a fi anunțat. Anchetatorii așteaptă inculpații să vină ca să poată face o audiere sau o cercetare la fața locului

Articolul cu probleme: La articolul 83, după litera b), legea de modificare introduce o nouă literă, lit. b indice 1), cu următorul cuprins: „dreptul de a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte 10 asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului.”

Explicația experților pentru G4Media.ro: ”CCR a declarat neconstituțională doar teza finală, ceea ce înseamnă că a rămas partea cu anunțarea efectuării actelor de urmărire penală. Dacă teza finală este sintagma cu „absența nu împiedică efectuarea actului”, per a contrario înțelegem că absența împiedică efectuarea actului. Deci, anchetatorul așteaptă inculpatul să binevoiască să vină ca să poată face o audiere sau o cercetare la fața locului? Până acum, procurorii anunțau avocatul, nu inculpatul. Îl anunță ca să participe? Or, cum să asiste violatorul la audierea victimei?!”, au explicat pentru G4Media.ro practicieni în drept.

O parte dintre articolele declarate constituționale ar putea avea negative în practică

  • Un martor care înregistrează o conversaţie purtată de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal

Articolul cu probleme: La articolul 139, alineatul (3), legea de modificare schimbă şi va avea următorul cuprins: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii.

Și introduce un nou alineat, alin. (3 indice 1 ), cu următorul cuprins: „Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă.”

Explicația practicienilor pentru G4Media.ro: ”CCR a declarat constituţionale articolele care limitează utilizarea înregistrărilor conversaţiilor la cele efectuate de părţi sau subiecţi procesuali principali, doar când privesc conversaţiile lor sau cele purtate de acestea cu terţii şi la cele efectuate în locuri publice şi cele de pe camerele de supraveghere. Aplicarea acestor dispoziţii va duce la situaţia în care un martor care înregistrează o conversaţie purtată de inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal. De asemenea, din interpretarea textului, înregistrarea efectuată de parte care nu priveşte conversaţiile sale, efectuată într-un loc privat, nu va fi, de asemenea, admisibilă”, au explicat pentru G4Media.ro experții practicieni.

  • Limitarea denunțurilor la 1 an de la comiterea faptei

Articolul cu probleme: Un alt exemplu de articol modificat și declarat constituțional de CCR este articolul 290, unde, după alineatul (1), legea de modificare a PSD-ALDE introduce alineatul 1 indice 1, cu următorul cuprins: „Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii”.

Explicația experților consultați de G4Media.ro: ”Limitarea acordării beneficiilor legale pentru denunțător prin raportare la termenul de 1 an de la comiterea faptei nu ia în calcul  posibilitatea ca denunţătorul să aibă motive obiective pentru care nu depune în acest termen denunţul, să existe o stare de temere sau să existe posibilitatea unor consecinţe negative pe care le poarte suporta dacă depune denunţul în termenul prevăzut de lege. Spre exemplu, în cazul cazurilor de corupţie sau de abuz în serviciu, în care denunţătorul se află în relaţie de subordonare cu persoana denunţată, efectuarea unui denunţ poate duce la pierderea locului de muncă sau la consecinţe nefavorabile”, au explicat practicienii pentru G4Media.ro.

Foto: Valer Dorneanu (președintele CCR) și Florin Iordache, șeful Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiției (InquamPhotos / George Călin)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Felicitari bravilor jurnalisti g4, care in ciuda tulburarilor psihice ale satanistilor useristi ciolosisti #rezist, organizatie ce trebuie incadrata la terorism domestic, arata cat de benefice si binevenite sunt aceste modificari pt justitie si statul de drept!

  2. Au ravasit toata legislatia pentru a-si scapa cativa puscariasi superiori.

  3. Era normal ca CCR să-i apere pe infractori, chiar făcându-se că-i refuză, doar e preșul lui Dragnea. Și-au dat cinstea pe rușine, ”magistrații” ! Vor intra la lada de gunoi a istoriei.

  4. Scursuri comuniste. 28 de ani am stat pe loc, iar acum ne intoarcem cu 50 de ani. Distrugeti o tara pentru a apara interesele vechii nomenclaturi si a borfasilor din prezent. Ca asti din prezent sunt niste borfasi: tractoristi, strungari, bisnitari, crasmari…care au ajuns sus la putere. Pana apucati sa inchideti granitele o sa plece toti care mai au capul pe umeri. Pe cine o s amai furati mai? O sa vina rusii sa ia o tara goala..ca asta si urmaresc

  5. Ingerința aproape totala a procurorilor în tot acest „tărăboi” al legilor justiției devine din ce în ce mai evidentă . Acel concept nefericit privind „statul paralel” se dovedește a fi de fapt „statul concret” , cel care , în totalul dispreț față de principiile democratice precum și față de libertatea cetățeanului însăși , își dorește legi care sa îi îngrădească acestuia dreptul de a exista în societate fără a fi suspectat și considerat dubios și potențial infractor . Din comentariile la articolele de lege analizate în articol se desprinde fără echivoc această concluzie . Adică , cetățeanul trebuie tratat ca fiind un potențial infractor , asupra fiecărui cetățean trebuie să planteze această suspiciune care , în corpul legilor justiției , să excludă mascat mult invocata „prezumție de nevinovăție” și să ofere procurorului instrumentele cele mai facile de a formula o acuzare . Aceste concluzii pot fi decelate analizând rațional și semantic textele propuse (care lasă judecătorului libertatea de a decide) și comentariile critice care oferă procurorului libertăți nedemocratice de a formula acuzații și de a desfășura activitatea de cercetare .

    • Ai vazut ce modificari au fost declarate neconstitutionale ?

      Se pare ca autorii lor visau (si inca viseaza) la o Republica a hotilor neprinsi datorita „periilor”, „oglinzilor” si „batistelor” „plantate”, cum haios te exprimi tu in alt context, din loc in loc, in cele trei legi ale justitiei si in modificarile aduse codului de procedura penala !

      Autorii modificarilor, aproape ca mai aveau putin si sanctionau partile vatamate pt ca se plang, reclama ca sunt victime ale unor infractiuni savarsite de categorii selecte de concetateni, cu calitati primite de la lege !

      PS. Lozinca aia cu „asupra fiecarui cetatean trebuie sa planeze suspiciunea ca este un potential infractor”, serveste-o pe alte site-uri (Luju, DC News etc) !

      PPS. Apropo, Slugarel a anuntat ca vor urma si alte modificari ale modificarilor ! 😉

  6. Eu sunt de acord cu toate articolele care au trecut, asa e peste tot in Occident. Nu stiu ce s-a intamplat cu articolul care prevedea ca cercetarea intr-un dosar la Parchet sa dureze maxim 1 an dupa care sa se incheie intr-un fel.Nu am mai avea dosare facute la misto doar in scop de santaj care dureaza cu anii.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.