Experimentul finlandez cu venitul minim garantat a fost un eșec: Nu a reuşit să îi stimuleze pe şomeri să muncească mai mult

Guvernul finlandez a anunţat vineri rezultatele preliminare ale experimentului cu venitul minim garantat, cercetătorii precizând că acest experiment nu a reuşit să îi stimuleze pe şomeri să muncească mai mult şi să câştige mai mulţi bani, aşa cum se spera, informează Reuters, preluată de Agerpres.

În cursul acestui experiment, 2.000 de şomeri, cu vârsta între 25 şi 58 de ani, selectaţi aleator, au devenit primii europeni care au beneficiat de un venit minim, un cec de 560 de euro pe lună timp de doi ani, indiferent dacă au găsit sau nu un loc de muncă.

„Impactul asupra gradului de ocupare pare să fie unul minor pe baza rezultatelor înregistrate în primul an”, a informat ministrul finlandez al Sănătăţii şi Afacerilor Sociale, Pirkko Mattila.

În pofida unei creşteri economice solide şi a unui şomaj redus, Finlanda suferă de pe urma îmbătrânirii populaţiei. Autorităţile de la Helsinki vor să restructureze sistemul de securitate socială şi să îl adapteze la o piaţă a muncii în care mai puţini oameni vor avea o slujbă cu un program tradiţional.

Prin experimentul cu venitul minim garantat, Guvernul finlandez a testat ideea unei plase de siguranţă pentru cei care nu pot sau aleg să nu muncească, şi în acelaşi timp să îi încurajeze să lucreze în regim part-time sau ca freelancer, fără teama că ar putea să piardă ajutorul de şomaj.

Chiar dacă impactul asupra şomajului a fost unul redus, bunăstarea şi starea de sănătate a celor care au beneficiat de venitul minim garantat a fost mai mare decât cea a grupului de control, subliniază cercetătorii.

Experimentul din Finlanda, primul de acest fel introdus la nivel naţional, a fost implementată de Guvernul condus de Juha Sipila, primul premier finlandez milionar, între 2017 şi 2018. Planul original al Guvernului finlandez a fost să extindă schema venitului minim garantat după doi ani de teste.

Însă, potrivit analiştilor, indiferent de rezultatul experimentului, este puţin probabil ca Finlanda să introducă în curând un venit minim garantat la nivel naţional. Potrivit unor estimări, adoptarea unui astfel de venit la nivel naţional ar adăuga aproximativ cinci puncte procentuale la deficitul public al Finlandei raportat la PIB.

Foto: Helsinki / Sursa: pixabay.com

8 comentarii

Radulescu Marcel

8.2.2019 la ora 11:30 am

Surprinzator! Deci nu e chestiune de mentalitate specifica unei natii, ci specifica acestui segment social. Adica guvernantii si politicienii mai au de invatat…
B

8.2.2019 la ora 12:13 pm

Șocant!!! Adică le dai bani degeaba și asta nu le da chef de munca? Incredibil…
MM

8.2.2019 la ora 1:08 pm

Nu cred ca interpretarea rezultatelor din articolul de mai sus e corecta. Articolul publicat de KELA https://www.kela.fi/web/en/news-archive/-/asset_publisher/lN08GY2nIrZo/content/preliminary-results-of-the-basic-income-experiment-self-perceived-wellbeing-improved-during-the-first-year-no-effects-on-employment publica rezultatele *doar* pentru primul an al experimentului, rezultatele finale vor fi publicate la anul.

Cealalta problema e ca ar fi un esec daca scopul principal era scaderea somajului, dar nu asta a fost scopul studiului.
Prof. Florin I. Bojor

8.2.2019 la ora 1:18 pm

Totul cu echilibru: indemnizația de șomaj este o necesitate până când găsești altceva să faci. Dacă nu ar exista, muncitorul ar fi încorsetat de patron să nu mai poată pleca de la acel loc de muncă, plus că, muncitorul trebuie ajutat până își găsește un nou loc de muncă. Deci, nu văd care e marea ” descoperire” finlandeza? Ca unii nu vor să muncească, asta e de când lumea…
- Unu
  
  9.2.2019 la ora 2:52 am
  
  Ideea este cam asa.
  In momentul de fata, primirea ajutorului de somaj vine cu restrictii, ex. nu ai voie sa ai activitati remunerate sau sa fii student etc. Introducerea venitului universal ar ridica aceste restrictii, si de aici speranta ca o parte dintre someri sa lucreze part-time sau sa desfasoare activitati independente ocazionale. ………….daca ar fi asa ar creaste si nr. de ore muncite si taxate :).
  In fine, motivarea e mai profunda si vine din avansul noilor tehnologii care se asteapta sa elimine multe profesii (soferii probabil o sa dispara in 10-20 ani, vanzatorii au inceput deja sa fie inlocuiti de „self service-uri”, unii profesori de applicatii online etc). Inteligenta artificiala progreseaza si ea si cine stie ce profesii o sa mai atinga, rezultand o nevoie mai mica de oameni.
  Sa pastreze „pacea sociala”, cei ce isi permit se gandesc la solutii pentru a pune pe masa fiecaruia o paine, o tarie si un laptop cu internet (tot de la Finlanda vine si ideea cu internet gratis ).
  O solutie ar fi reducerea nr. de ore de munca, alta „venitul universal”. Acest venit ar trebui sa ii permita un trai decent fiecarui cetatean si sa fie dat incls. la copii. Cine poate si vrea sa isi gaseasca un job si sa aiba venituri suplimentare binr, cine nu nu. Nu este pomana, este o necesitate pentru binele comun.
  Banii ar trebui sa vina din afacerile statului si din impozitarea suplimentara a companiilor (de ex. se vorbeste de taxa pe robot ).
  Pare o utopie, dar viitorul ne poate surprinde. La urma urmei, si concendiu platit (bani sa te odihnesti …. 🙂 ) era greu de digerat la inceputuri de patronat, dar nici nu ne mai gandim in ziua de astazi.
  Mai este mult pana departe, dar cam asta este.
MADRO

8.2.2019 la ora 1:31 pm

Hmm…eu nu inteleg ceva…daca voiau un studiu de lunga durata (pentru o mai buna intelegere) puteau sa aleaga ca exemplu Romania. Aici sunt oameni care iau diferite ajutoare de foarte mult timp si, nici prin cap nu le trece sa munceasca. Ba mai si tipa daca primariile nu le mai dau bani de ajutor…isi scot certificate medicale, etc. Doar pentru validare…ar putea sa le taie venitul minim si ajutoarele sa vedem la ce tertipuri apeleaza finlandezii? Isi scot certificat de handicap ori ce?
- Radulescu Marcel
  
  8.2.2019 la ora 2:34 pm
  
  Nu mai risca ei alt experiment. Care e tara aia fara puscarii, nu Finlanda?
emil

9.2.2019 la ora 8:44 pm

Un lucru bun, finlandezii nu fura ca romanii.