Experiment controversat: Un startup susține că a început să injecteze particule de sulf în stratosferă, în încercarea de încetini încălzirea climatică

Un start-up susține că a lansat baloane meteorologice care ar fi eliberat particule de sulf reflectorizante în stratosferă, ceea ce ar putea depăși o barieră controversată în domeniul geoingineriei solare, potrivit unui articol publicat de MIT Technology Review.

Geoingineria se referă la eforturile deliberate de a manipula clima prin reflectarea unei cantități mai mari de lumină solară în spațiu, imitând un proces natural care are loc în urma unor erupții vulcanice mari. În teorie, pulverizarea de sulf și de particule similare în cantități suficiente ar putea atenua încălzirea globală.

Nu este dificil din punct de vedere tehnic să eliberezi astfel de compuși în stratosferă. Dar oamenii de știință s-au abținut în cea mai mare parte (deși nu în totalitate) de la efectuarea chiar și a unor experimente la scară mică în aer liber.

Dar acest proces este foarte controversat. Se știu puține lucruri despre efectul în lumea reală al unor astfel de intervenții deliberate la scară largă și ce efecte secundare ar putea să apară. De asemenea, impactul ar putea fi mai grav în anumite regiuni decât în altele, ceea ce ar putea provoca conflicte geopolitice.

Unii cercetători care au studiat de mult timp această tehnologie sunt profund tulburați de faptul că firma Make Sunsets pare să fi mers mai departe cu lansările de pe un sit din Mexic fără niciun angajament public sau control științific. Acest start-up încearcă deja să vândă „credite de răcire” pentru viitoarele zboruri cu baloane care ar putea transporta încărcături mai mari.

Mai mulți cercetători cu care MIT Technology Review a discutat au condamnat efortul de a comercializa geoinginerie în acest stadiu incipient. Unii potențiali investitori și clienți care au analizat propunerile companiei spun că nu este vorba de un efort științific serios sau de o afacere credibilă, ci mai degrabă de o captare a atenției menită să stârnească controverse în domeniu.

Luke Iseman, cofondatorul și directorul executiv al Make Sunsets, recunoaște că efortul este parțial antreprenorial și parțial o provocare, un act de activism în domeniul geoingineriei.

El speră că, mergând înainte în acest domeniu controversat, startup-ul va contribui la impulsionarea dezbaterii publice și va face să avanseze un domeniu științific care s-a confruntat cu mari dificultăți în realizarea de experimente pe teren la scară mică.

Iseman, anterior director de hardware la Y Combinator, spune că se așteaptă să fie pus la colț atât de criticii geoingineriei, cât și de cercetătorii din domeniu pentru că a făcut un astfel de pas și recunoaște că „a mă face să par personajul negativ din Bond va fi de ajutor pentru anumite grupuri”. Dar el spune că schimbările climatice reprezintă o amenințare atât de gravă, iar lumea s-a mișcat atât de lent pentru a aborda problema de bază, încât acum sunt necesare intervenții mai radicale.

„După părerea mea, este greșit din punct de vedere moral să nu facem acest lucru”, spune el. Ceea ce este important este „să facem acest lucru cât mai repede și mai sigur posibil”.

Extrem de prematur

Dar experții consacrați în domeniu consideră că astfel de eforturi sunt extrem de premature și ar putea avea un efect opus celui scontat de Iseman.

„Stadiul actual al științei nu este suficient de bun … pentru a respinge sau a accepta, cu atât mai puțin pentru a implementa” geoinginerie solară, a scris Janos Pasztor, director executiv al Carnegie Climate Governance Initiative, într-un e-mail. Inițiativa solicită supravegherea geoingineriei și a altor tehnologii de modificare a climei, fie de către guverne, fie de către acorduri internaționale sau organisme științifice. „A merge mai departe cu punerea în aplicare în acest stadiu este o idee foarte proastă”, a adăugat el, comparând-o cu decizia omului de știință chinez He Jiankui de a folosi CRISPR pentru a modifica ADN-ul embrionilor în timp ce comunitatea științifică încă dezbătea siguranța și etica unui astfel de pas.

Shuchi Talati, un cercetător rezident la American University, care face parte dintr-o organizație non-profit axată pe guvernanță și justiție în domeniul geoingineriei solare, spune că acțiunile lui Make Sunset ar putea da înapoi domeniul științific, reducând finanțarea, diminuând sprijinul guvernamental pentru cercetări de încredere și accelerând apelurile de restricționare a studiilor.

Comportamentul companiei contribuie la temerile de lungă durată că un actor „necinstit”, care nu cunoaște în mod special știința atmosferică sau implicațiile tehnologiei, ar putea alege în mod unilateral să recurgă la geoinginerie climatică, fără niciun fel de consens cu privire la oportunitatea de a face acest lucru sau cu privire la temperatura medie globală adecvată. Acest lucru se datorează faptului că este relativ ieftin și simplu de realizat din punct de vedere tehnic, cel puțin într-un mod rudimentar.

David Victor, un politolog de la Universitatea din California, San Diego, a avertizat asupra unui astfel de scenariu în urmă cu mai bine de un deceniu.

Pasztor și alții au subliniat că eforturile Make Sunset subliniază nevoia urgentă de a stabili o supraveghere pe scară largă și reguli clare pentru o cercetare responsabilă în domeniul geoingineriei și de a ajuta la determinarea dacă sau în ce condiții ar trebui să existe o licență socială pentru a merge mai departe cu experimentele sau nu. După cum a relatat prima dată MIT Technology Review, administrația Biden elaborează un plan federal de cercetare care ar urma să ghideze modul în care oamenii de știință procedează cu studiile de geoinginerie.

Lansări de baloane

După propria descriere a lui Iseman, primele două lansări de baloane au fost foarte rudimentare. El spune că acestea au avut loc în aprilie, undeva în statul Baja California. Iseman spune că a pompat câteva grame de dioxid de sulf în baloane meteorologice și a adăugat ceea ce a estimat că ar fi cantitatea potrivită de heliu pentru a le transporta în stratosferă.

El se aștepta ca acestea să explodeze sub presiune la acea altitudine și să elibereze particulele. Dar nu este clar dacă acest lucru s-a întâmplat, unde au ajuns baloanele sau ce impact au avut particulele, deoarece nu a existat niciun echipament de monitorizare la bordul baloanelor. Iseman recunoaște, de asemenea, că nu a solicitat nicio aprobare din partea autorităților guvernamentale sau a agențiilor științifice, din Mexic sau din altă parte, înainte de primele două lansări.

În activitatea viitoare, Make Sunsets speră să mărească încărcăturile utile de sulf, să adauge echipamente de telemetrie și alți senzori, să treacă în cele din urmă la baloane reutilizabile și să publice date în urma lansărilor.

Compania încearcă deja să obțină venituri din efectele de răcire ale viitoarelor zboruri. Oferă la vânzare „credite de răcire” în valoare de 10 dolari pentru eliberarea unui gram de particule în stratosferă – suficient, susține aceasta, pentru a compensa efectul de încălzire al unei tone de carbon timp de un an.

„Ceea ce vreau să fac este să creez cât mai multă răcire cât mai repede cu putință, în mod responsabil, pe tot restul vieții mele, sincer”, spune Iseman, adăugând că în 2023 va lansa atât sulf cât „vom putea obține de la clienți”.

Compania spune că a obținut o finanțare de 750.000 de dolari de la Boost VC și Pioneer Fund, printre alții, și că primii săi investitori au cumpărat, de asemenea, credite de răcire.

„O idee teribilă”

Talati a fost foarte critic față de afirmațiile ale companiei, subliniind că nimeni nu poate vinde în mod credibil credite care pretind să reprezinte un rezultat atât de specific pe gram, având în vedere incertitudinea vastă în acest stadiu al cercetării.

„Ceea ce pretind ei că vor realiza cu un astfel de credit este tot ceea ce este incert în acest moment în legătură cu geoingineria”, spune ea.

David Keith, unul dintre cei mai importanți experți mondiali în geoinginerie solară, spune că cantitatea de material în cauză – mai puțin de 10 grame de sulf pe zbor – nu reprezintă un pericol real pentru mediu; un zbor comercial poate emite aproximativ 100 de grame pe minut, subliniază el. Keith și colegii săi de la Universitatea Harvard lucrează de ani de zile pentru a avansa un experiment stratosferic la scară mică, cunoscut sub numele de SCoPEx, care a fost amânat în mod repetat.

Dar el spune că este deranjat de orice efort de privatizare a tehnologiilor de bază ale geoingineriei, inclusiv brevetarea acestora sau vânzarea de credite pentru emisii, deoarece „dezvoltarea comercială nu poate produce nivelul de transparență și încredere de care lumea are nevoie pentru a lua decizii raționale cu privire la implementare”, așa cum a scris într-o postare anterioară pe blog.

Keith spune că o companie privată ar avea motive financiare pentru a supraevalua beneficiile, pentru a minimiza riscurile și pentru a continua să își vândă serviciile chiar și atunci când planeta se răcește la temperaturi mai mici decât cele preindustriale.

„A face acest lucru ca un start-up este o idee teribilă”, spune el.

În ceea ce o privește, compania spune că operează pe baza celor mai bune cercetări de modelare disponibile în prezent și că își va ajusta practicile pe măsură ce va afla mai multe și speră să colaboreze cu națiuni și experți pentru a ghida aceste eforturi pe măsură ce se extinde.

„Suntem convinși că [geoingineria] solară este singura cale fezabilă pentru a rămâne sub 2 ˚C [de încălzire față de nivelurile preindustriale] și vom colabora cu comunitatea științifică pentru a implementa acest instrument de salvare a vieții cât mai sigur și mai rapid posibil”, a declarat Iseman într-un e-mail.

Dar criticii subliniază că firma ar fi trebuit să se consulte cu experții și cu publicul înainte de a începe să injecteze materiale în stratosferă și să încerce să vândă credite de răcire.