EXCLUSIV | Raportul preliminar al Corpului de Control în cazul Barajului Paltinu, în oglindă cu standardele OCDE: ce arată despre coordonarea instituțională, după încheierea capitolului de mediu privind aderarea României

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Raportul preliminar al Ministerului Mediului, solicitat și analizat de G4Media, asupra incidentului de la Barajul Paltinu produs la finalul anului 2025, când alimentarea cu apă în localitățile din jur a fost sistată timp de aproximativ o săptămână, arată o serie de disfuncționalități administrative și instituționale care, analizate punct cu punct, contravin principiilor de bună guvernanță a apei promovate și recomandate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – organizație care a închis recent capitolul de mediu în procesul de aderare a României.

Raportul preliminar analizează modul în care autoritățile și operatorii au gestionat situația apărută în vara și toamna anului 2025, când o obturație la golirea de fund a Barajului Paltinu a impus scăderea controlată a nivelului apei din lacul de acumulare.

Documentul întocmit în regim de urgență, în decembrie, de Corpul de control al Ministerului Mediului descrie o succesiune de erori administrative, întârzieri și lipsă de coordonare instituțională care depășesc cu mult un simplu accident tehnic. Potrivit raportului, o problemă apărută în iunie 2025 a fost gestionată deficitar timp de mai multe luni, generând riscuri directe pentru alimentarea cu apă a populației – aproximativ 100.000 de persoane au rămas fără apă timp de o săptămână – și pentru siguranța infrastructurii hidrotehnice.

Constatările au fost formulate înainte ca România să primească, pe 13 ianuarie, avizul formal al Comitetului OCDE pentru Politicile de Mediu, în condițiile în care organizația promovează standarde stricte privind responsabilitățile instituționale, coordonarea și capacitatea administrativă în domeniul apei.

Raportul final al Corpului de Control nu a fost încă redactat, iar pe 10 decembrie ministrul Mediului făcea publice primele concluzii ale controlului, o parte dintre ele regăsindu-se mai jos.

Amintim că, public, criza de la Barajul Baltinu a început pe 28 noiembrie 2025, când furnizarea apei potabile din rețeaua zonală alimentată de baraj a fost sistată, afectând județele Prahova și Dâmbovița. Reluarea alimentării a început treptat în seara zilei de 5 decembrie 2025, în jurul orei 23:00, după aproximativ șapte zile de întrerupere, deși problema tehnică nu fusese pe deplin remediată la acel moment.

În acest interval, autoritățile au distribuit apă potabilă prin rezervoare mobile și puncte de colectare, iar activitatea mai multor școli și unități medicale din zonele afectate a fost perturbată din cauza lipsei apei.

Mai jos este o analiză punctuală a raportului preliminar privind Barajul Paltinu prin prisma Principiilor OCDE pentru Guvernanța Apei (1–4)

Principiul 1 – roluri și responsabilități clar definite („cine face ce”)

Ce cere OCDE: separare clară între politici, reglementare și operare; responsabilități explicite, fără suprapuneri sau goluri.

Ce arată raportul:

• Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița (ABA Buzău–Ialomița) a decis scăderea nivelului apei și a modificat ulterior cota țintă, fără să informeze operatorul din Prahova timp de peste 4 luni despre riscuri și măsuri (până la 22.10.2025).
• Operatorul (S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.) nu a notificat distribuitorii de apă și nu a constituit rezervele prevăzute contractual.
• Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), ca administrator al infrastructurii, nu a exercitat controlul periodic prevăzut în contract și nu există dovezi că ar fi fost informată despre riscul sistării apei.

Evaluare: Astfel, responsabilitățile din principiul 1 sunt formale pe hârtie, dar nefuncționale în practică, cu „zone gri” între ABA, operator ESZ și ANAR.

Principiul 2 – gestionare la scara adecvată (bazin hidrografic / local / regional)

Ce cere OCDE: deciziile să țină cont de realitatea bazinului hidrografic și de utilizatorii din aval.

Ce arată raportul:

• Deciziile privind scăderea nivelului barajului au fost luate fără notificarea utilizatorilor din aval și a autorităților locale.
• Nu au fost solicitate prognoze hidrologice și meteorologice înainte de intervenție, deși zona a intrat ulterior sub cod galben și portocaliu.

Evaluare: Managementul prevăzut la principiul 2 a fost unul „de birou”, neadaptat la realitatea bazinului hidrografic și la riscurile locale.

Principiul 3 – coordonare între instituții și niveluri administrative

Ce cere OCDE: colaborare efectivă între instituții, sectoare și niveluri de guvernare.

Ce arată raportul:

• Lipsă de informare între ABA și operator.
• Lipsă de comunicare între operator și distribuitori.
• Lipsă de coordonare a ANAR în intervenția de la baraj.
• Întâlnirea interinstituțională din 22.10.2025 a stabilit măsuri concrete, dar programul de scădere a nivelului și informarea autorităților locale nu au fost puse în aplicare/documentate.

Evaluare: Principiul 3 – coordonarea este reactivă, tardivă și incompletă.

Principiul 4 – capacitate instituțională adecvată

Ce cere OCDE: instituții cu competență tehnică, proceduri și resurse pentru a gestiona riscuri complexe.

Ce arată raportul:

• Întârziere de luni de zile între constatarea incidentului (iunie 2025) și implementarea efectivă a măsurilor, care s-au prelungit până în sezonul rece, cu riscuri crescute.
• Lipsa controalelor ANAR timp de peste 10 ani, deși contractul permitea verificări trimestriale.
• Operatorul nu a aplicat prevederi clare din autorizația de gospodărire a apelor și din convenția de exploatare.

Evaluare: Capacitatea instituțională există formal, dar este slab aplicată operațional.

Context

Incidentul de la Barajul Paltinu a intrat în atenția publică în toamna anului 2025, după ce lucrările de intervenție la instalațiile de golire ale lacului de acumulare au generat creșteri semnificative ale turbidității apei și riscuri pentru alimentarea cu apă a localităților din aval, inclusiv pentru municipiul Câmpina și alte zone din județul Prahova. Apoi apa curentă s-a oprit.

În urma situației create, Ministerul Mediului a trimis Corpul de Control la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău–Ialomița, la operatorul SC Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova și la Administrația Națională „Apele Române” (ANAR). Concluziile acestui control au stat la baza raportului preliminar pus ulterior la dispoziția G4Media.

Pe 10 decembrie 2025, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat public primele consecințe administrative ale raportului: demisia directorului general al „Apelor Române”, Florin Ghiță, demiterea directoarei ABA Buzău–Ialomița și declanșarea procedurilor pentru schimbarea conducerii ESZ Prahova.

Cazul Paltinu este relevant și prin prisma angajamentelor asumate de România în fața Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație care a închis recent capitolul de mediu în procesul de aderare al României.

*La acest articol a contribuit cu expertiză și inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu.