Obezitatea în România: Între „alegerea personală” și realitatea medicală

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În România, percepția asupra greutății corporale este marcată de un paradox: deși suntem printre cele mai tolerante națiuni față de această condiție, suntem și cei mai predispuși să ignorăm natura medicală a problemei. Pentru a aduce claritate și sprijin concret, compania Lilly România desfășoară Caravana medicală „Obezitatea este o boală”, un proiect de amploare care a oferit gratuit evaluări ale compoziției corporale în București, Cluj-Napoca și Timișoara, iar  demersul continută în această perioadă și la Iași, până în 23 iunie.

Interes crescut pentru evaluarea stării de sănătate

Succesul etapelor anterioare ale Caravanei medicale „Obezitatea este o boală”, unde peste 100 de persoane au fost evaluate gratuit în fiecare zi, confirmă interesul crescut al românilor pentru sănătatea lor, dar și nevoia de acces facil la specialiști. Această mobilizare vine într-un context în care datele Societății Române de Chirurgie Metabolică sunt îngrijorătoare: mai puțin de 4 din 10 români au o greutate sănătoasă, iar restul se confruntă cu supraponderabilitatea sau obezitatea.

Stil de viață versus diagnostic medical

Cel mai recent studiu realizat de Ipsos scoate la iveală o statistică neliniștitoare: 79% dintre românii care trăiesc cu obezitate sunt convinși că afecțiunea lor poate fi prevenită exclusiv prin alegerea stilului de viață. Este cel mai mare procent din cele 14 țări analizate.

Totuși, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că obezitatea este o boală cronică și recidivantă. Dincolo de voință, intervin mecanisme biologice complexe care duc la rezistență biologică, ce face procesul de slăbire dificil fără ajutor specializat.

Dialog despre știință și noile terapii

Pentru a descifra aceste cifre și a combate stigmatizarea, Lucian Mîndruță i-a invitat la o discuție deschisă în cadrul unui podcast dedicat pe Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar (Decanul Facultății de Medicină din Timișoara) și pe Dr. Attila Fejer (director general România, Bulgaria și Regiunea Adriatică, Eli Lilly and Company).

Aceștia explorează rolul crucial al medicului în era noilor terapii, explicând de ce obezitatea necesită un management medical personalizat, capabil să îmbunătățească radical calitatea vieții și să prevină cele peste 200 de complicații asociate.

Dr. Attila Fejer, Director General România, Bulgaria și Regiunea Adriatică, Eli Lilly and Company:

„Trebuie să înțelegem că obezitatea afectează starea generală de sănătate. Cel mai des vorbim de complicațiile cardiovasculare, dar în același timp vorbim și despre afecțiuni hepatice, afecțiuni metabolice și de artroze. Obezitatea ne arată cât de important este să privim sănătatea ca pe un echilibru construit în timp și să acceptăm că sprijinul medical specializat este o parte esențială a unui parcurs responsabil și eficient pentru o viață mai bună”.

O perspectivă pentru viitor

Statisticile Atlasului Obezității 2025 arată că 70% dintre adulții din țara noastră au un IMC ridicat, iar proiecțiile indică faptul că, până în 2030, aproape 11 milioane de români vor fi supraponderali sau obezi.

În acest context, cele peste 4.000 de evaluări ale compoziției corporale realizate deja în cadrul Caravanei Lilly reprezintă mai mult decât cifre; sunt primii pași spre o schimbare de paradigmă. Deși românii se simt mai puțin judecați pentru greutatea lor față de alte națiuni (doar 17% se simt stigmatizați), această acceptare socială nu trebuie să ducă la ignorarea riscurilor medicale.

Primul pas spre sănătate este înțelegerea faptului că obezitatea este o provocare medicală ce merită tratată cu aceeași rigoare ca orice altă boală cronică, iar totul trebuie să înceapă cu o discuție cu un specialist.

Despre studiul sindicalizat Ipsos

Studiul sindicalizat Ipsos privind Percepțiile Globale asupra Obezității a fost realizat online, în 14 țări din lume (inclusiv în România), în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026.

În România au fost intervievați 1.000 de adulți, dintre care 201 persoane care trăiesc cu obezitate și 799 persoane care nu trăiesc cu obezitate. Eșantionul populației generale a fost structurat pe baza unor cote de vârstă, gen și regiune.

Eșantionul din România este mai urban, mai educat și/sau mai prosper decât populația generală, rezultatele reflectând în principal opiniile segmentului mai „conectat” al populației.

Clasificarea respondenților în funcție de statusul ponderal a fost realizată pe baza înălțimii și greutății auto-raportate, folosind următoarele definiții:

• persoane care trăiesc cu obezitate: IMC ≥30;
• persoane care nu trăiesc cu obezitate: IMC

Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalență a obezității din eșantion se bazează pe informații auto-raportate și sunt utilizate exclusiv pentru analiza comparativă a percepțiilor, nu ca substitut pentru statisticile epidemiologice oficiale.