Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Operațiunea militară a SUA desfășurată în Venezuela a fost o încălcare fățișă a dreptului internațional și a avut ca scop clar schimbarea regimului de la Caracas, a declarat pentru G4Media.ro profesorul Daniel Hellinger de la Webster University în Missouri. Reținerea președintelui Maduro a fost practic o răpire, susține expertul american.
La câteva ore după ce președintele venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat de către armata Statelor Unite, în urma unei operațiuni a comandourilor din Delta Force, G4Media.ro a cerut opinia profesorului Daniel Hellinger, profesor emerit de Relații Internaționale la Webster University în St. Louis și autor/editor al mai multor cărți despre Venezuela.
Expertul american, care în prezent cercetează și scrie o carte despre naționalismul resurselor în Venezuela și Chile, cu accent pe petrol în cazul primei, ne-a trimis via email următoarele reacții la atacul militar al SUA asupra Venezuelei, reținerea lui Maduro, planurile prezentate de Trump și alți oficiali americani la conferința de presă ulterioară și reflectarea acestora în presa americană:
“Evaluare generală: Operațiunea militară a SUA desfășurată în Venezuela a fost o încălcare fățișă a dreptului internațional și a avut ca scop clar schimbarea regimului. Reținerea lui Maduro a fost practic o răpire. Maduro era larg nepopular, responsabil pentru încălcări grave ale drepturilor omului și implicat în corupție, însă Venezuela nu era un “stat eșuat.” El nu era “creierul” unei mari operațiuni de trafic de droguri; nu a golit niciodată închisorile și sanatoriile pentru a inunda SUA cu criminali; și păstra sprijinul unei minorități semnificative a venezuelenilor.
Operațiunea SUA are repercusiuni destabilizatoare majore pentru emisferă și pentru sistemul internațional, întrucât regimul Trump a indicat că este pregătit să acționeze în mod similar împotriva altor guverne care refuză să accepte hegemonia regională și globală americană.
Acest lucru a devenit clar în conferința de presă de sâmbătă, 3 ianuarie. Principalele și cele mai surprinzătoare elemente ale acelei conferințe au fost: (1) anunțul deschis că Statele Unite sunt pregătite să “conducă țara” pe termen scurt; (2) faptul că firme petroliere americane ar urma să fie trimise în Venezuela pentru a prelua controlul asupra câmpurilor petroliere; (3) faptul că María Corina Machado, lidera opoziției de extremă dreapta, nu urma să fie implicată în planurile de conducere a țării.
Declarația lui Trump că este pregătit să ordone un al doilea “val” de atacuri, dacă va fi necesar, indică faptul că posibilitatea de a intra într-un impas prelungit nu îl descurajează. Comentariile sale favorabile la adresa vicepreședintei Delcy Rodríguez sunt de asemenea notabile.
“Conducerea țării” Pe de o parte, dacă Machado este exclusă, acest lucru reduce riscul unui guvern de extremă dreapta care să lanseze o epurare majoră a tuturor loialiștilor chavismului, ceea ce nu este același lucru cu loialitatea față de Maduro. Sprijinul ei pentru sancțiuni și intervenție militară este perceput foarte negativ în Venezuela. Există și alte forțe de opoziție care ar saluta excluderea ei. Totuși, nu va fi ușor să fie marginalizată. Ea și-a alertat deja susținătorii să fie pregătiți pentru un anumit tip de acțiune, aparent planificată dinainte de plecarea ei din țară. Acest lucru poate complica sever planurile americane.
Este interesant că Trump a făcut un comentariu favorabil despre vicepreședinta Delcy Rodríguez, care, conform Constituției Bolivariene, a preluat președinția. Acest lucru poate fi o dovadă de gândire iluzorie din partea lui Trump sau poate indica faptul că ea, din anumite motive, este dispusă într-o anumită măsură să coopereze cu planurile SUA.
Mențiunea lui Trump că forțele americane ar putea fi desfășurate pentru a proteja controlul SUA asupra câmpurilor petroliere ale Venezuelei (vedeți mai jos), referințele sale vagi la a face “tot ce este necesar” pentru a menține țara unită și a reprima rezistența, precum și referirile la pregătirea armatei pentru un al doilea val indică toate pericolul unei ocupații – care ar putea foarte bine să fie cel mai apropiat risc de revenire a termenului “impas” de la Vietnam încoace. Să ne amintim: “Noi facem deșerturi, nu jungle.” (n.red. Expresia sugerează că SUA sunt eficiente în conflicte militare rapide și convenționale, desfășurate în medii deschise, dar au dificultăți majore în războaie de ocupație îndelungate, mai ales în contexte de insurgență. Ea face trimitere la eșecul din Vietnam și avertizează că intervenții precum cea din Venezuela pot degenera într-un impas strategic).
Nu este doar despre petrol, dar este despre petrol: Deși Trump și secretarul de stat Marco Rubia au vorbit despre trimiterea companiilor petroliere americane pentru a relua producția, cred că aceste companii vor acționa prudent. Companiile petroliere străine din Venezuela ar prefera, în opinia mea, să lucreze ca asociați ai companiei de stat PdV, ceea ce le oferă acoperire politică pentru operațiunile lor. Există un număr considerabil de foști directori și profesioniști venezueleni care au părăsit țara după ce guvernul lui Hugo Chávez i-a concediat în urma opririi eșuate a PdV din 2002, menită să forțeze președintele să plece din funcție. Fie guvernul, fie compania petrolieră însăși i-ar putea readuce înapoi în țară.
Ceea ce este adesea numit “renaționalizarea” sau “exproprierea” petrolului în Venezuela se referă la ceea ce guvernul Chávez a descris, pe bună dreptate, ca obligarea companiilor să migreze, cu despăgubiri pentru activele lor, către noi acorduri de asociere conforme cu legea naționalizării din 1974. Majoritatea acestor asocieri au fost încheiate în anii 1990, când directorii PdV, oameni din industria petrolieră, au încheiat acorduri cu încălcarea legii care impunea ca firma de stat să dețină majoritatea și controlul. Această migrare a fost impusă în mod egal companiilor americane și altor companii străine, inclusiv celor chineze.
În plus, Venezuela și-a exercitat dreptul suveran de a taxa pentru a-și crește partea din profituri în anii de boom din anii 2000, lăsând totuși companiilor profituri consistente, tipice altor industrii.
Merită reamintit, atunci când oficialii americani vorbesc despre cum industria petrolieră a fost “furată,” că naționalizarea din 1974 nu doar că a fost negociată cu cele trei mari companii străine, dar a fost și bine primită de acestea, care au fost foarte mulțumite de despăgubiri.
Petrolul este un factor declanșator al rezistenței în rândul venezuelenilor. De asemenea, industria este răspândită în două regiuni: Lacul Maracaibo în vest și regiunea fluviului Orinoco în est.
În sfârșit, teritoriul venezuelean conține mari rezerve de resurse naturale valoroase care, fără îndoială, vor atrage atenția domnului Trump și a oligarhilor conservatori care constituie o bază de sprijin politic și o sursă de oportunități de îmbogățire.
Implicații și reacții la nivel emisferic: În 2020 aș fi prezis un răspuns unificat în întreaga regiune, dar acum observ unele diviziuni. Vecinii Venezuelei, Brazilia și Columbia, vor încerca să conducă un răspuns, iar Mexicul li se va alătura. Toate sunt în prezent conduse de președinți de centru-stânga. Totuși, virajul spre dreapta în alte câteva țări, inclusiv Argentina și Chile, a fost sprijinit de Trump și elitele MAGA. Tonul conferinței de presă de dimineață a lui Trump ar fi trebuit însă să alarmeze largi segmente ale populației, complicând situația politică de acolo. Acesta este un aspect de urmărit în săptămânile următoare.
Implicații și reacții internaționale: Rusia va protesta zgomotos, fără efecte concrete însă, și va trebui să ia o decizie majoră privind folosirea activelor sale militare și tehnologice pentru a ajuta la apărarea Cubei, cu siguranță cel mai important “domino” în mintea secretarului de stat Rubio și a bazei MAGA din Florida. Rusia ar putea, de asemenea, să folosească acțiunea SUA ca justificare pentru războiul din Ucraina.
China, așa cum reiese din discuția despre petrol de mai sus, are o miză financiară majoră în ceea ce urmează, din cauza datoriei venezuelene garantate cu petrol. Mai multe state europene și-au exprimat deja opoziția, însă și acolo, ca și în America Latină, sunt probabile diviziuni în cadrul UE. Laudele lui Trump privind capacitatea forțelor militare americane de a proiecta putere oriunde pe glob vor declanșa alarme în multe capitale.
Implicații pentru SUA: Ceea ce ar trebui să fie deosebit de tulburător pentru americani este modul în care Trump a legat intervenția militară (aparent) reușită de desfășurarea armatei în zonele urbane din SUA. Invocarea “narco-terorismului” ca amenințare la adresa securității naționale ne duce cu un pas mare mai aproape de militarizarea securității interne, ceva ce ar putea fi folosit pentru a corupe și mai mult procesul electoral american.