EXCLUSIV Poliția de Frontieră a blocat intrarea în România a patru politicieni pro-ruși din Republica Moldova / Ei primiseră interdicție din partea SRI și Ministerului de Interne deoarece reprezintă ”pericol pentru securitatea națională” și ”finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”

Polițiștii de frontieră au refuzat în 2024 intrarea în România a patru politicieni pro-ruși din Republica Moldova care, anterior, primiseră interdicții de acces în țara noastră pe câte 5 ani. E vorba despre Maxim Moroșan, Alexandru Beșchieru, Veaceslav Lupov și Igor Tuleanțev. Cei patru au fost întorși de la graniță și, ulterior, au cerut instanțelor din Iași și București anularea acestor măsuri. În timpul proceselor intentate de trei dintre cei de mai sus, Poliția de Frontieră a transmis că interdicțiile au fost dictate de Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul Afacerilor Interne sub motivația de ”pericol pentru apărarea și securitatea națională”, respectiv pentru că ”finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”. Multe dintre informațiile din aceste cazuri sunt clasificate.

O sursă apropiată situației a declarat pentru G4Media.ro că trei dintre reclamanți au primit interdicție după ce, în martie 2024, ar fi luat parte la organizarea/ar fi intenționat să vină din Republica Moldova la București pentru a participa la un protest. Șeful poliției din Republica Moldova a declarat atunci că la acest protest urmau să ia parte circa 200 de basarabeni, finanțați de fugarul pro-rus Ilan Șor și aflați în legătură cu partidul AUR. Reprezentanții acestei formațiuni politice au negat vehement această afirmație.

În acest moment, pe rolul instanțelor din Iași și București se află patru procese în care cetățeni din Republica Moldova au chemat la bară Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, solicitând anularea unor documente prin care, în 2024, le-a fost comunicat faptul că li s-a interzis accesul în România prin unul dintre punctele de frontieră din estul României.

Din fiecare dintre aceste procese reiese că Poliția de Frontieră este, în fapt, executantul unor măsuri de interdicție luate, anterior, de alte instituții ale Statului Român: Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne.

Din informațiile G4Media.ro, care a consultat documente din dosarele de la instanțe, în toate cele patru cazuri, cetățenii moldoveni au interzis să intre în România pentru 5 ani, în unul dintre cazuri măsura intrând în vigoare în 2022, iar în celelalte – în 2024. Motivul invocat în primul caz este ”pericol pentru apărarea și securitatea națională”, iar în alte două din celelalte trei – ”finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”.

Verificările celor patru persoane de către G4Media.ro arată că aceștia și-au asumat deschis o atitudine pro-rusă în peisajul politic din Republica Moldova, aproape toți fiind legați de omul de afaceri Ilan Șor. Fugar basarabean, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, Șor este stabilit la Moscova, de unde încearcă să influențeze situația politică din această țară, inclusiv cu ajutorul unor mari sume de bani.

Maxim Moroșan contestă la Curtea de Apel București decizia de interdicție de a intra în România între 2022 și 2027.
Conform unor acte depuse la dosar, Moroșan a intenționat să intre în țara noastră pe 9 aprilie 2024, prin punctul de trecere a frontierei de la Sculeni, ”dorind să ajungă în municipiul Iași, iar apoi în municipiul Reșița, respectiv municipiul Timișoara, în vederea participării la o serie de întâlniri cu caracter politic.”

După verificarea numelui său în bazele de date, lui Moroșan i s-a comunicat faptul că are interdicție de a intra în România. Imediat, într-o postare de pe rețelele de socializare, Moroșan și-a exprimat nemulțumirea față de această situație, afirmând că ”Paradoxal este faptul că interdicția mi-a fost impusă sub pretextul unei presupuse «amenințări potențiale la adresa securității naționale a României», în ciuda faptului că era prima dată când intenționam să vizitez această țară. Înainte de aceasta, nu am vizitat deloc țările europene.”

Ulterior, el a cerut lămuriri în scris de la Poliția de Frontieră și, apoi, invocând ”pe de o parte, că situația sa juridică nu ridică îndoieli cu privire la integritatea sa comportamentală și morală, iar pe de altă parte, lipsa oricăror antecedente penale, precum și lipsa oricăror relații defectuoase de orice natură cu persoane de drept public sau privat de naționalitate română”, a contestat măsura la Curtea de Apel București.

La proces, cei de la Frontieră au transmis că au aplicat o decizie de interdicție de intrare în țară a reclamantului, pentru perioada 2022-2027, luată de Serviciul Român de Informații sub motivația că Moroșan ”prezintă pericol pentru apărarea și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică”. Următorul termen al procesului este programat pe 21 februarie 2025.

La momentul incidentului din aprilie 2024, Moroșan era consilier al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) în Consiliul Municipal Bălți. Conform unei investigații Ziarul de Gardă, Moroșan a locuit timp de aproape 20 de ani în Rusia, unde activa ca „magician” și businessman. În 2020 a revenit în Moldova, la Bălți și a înființat Uniunea Antreprenorilor Ruso-Moldoveni, dar și organizația „Я Бельчанин” (Sunt Bălțean, traducere din limba rusă n.r.), ambele fiind finanțate prin intermediul fundației „IFAVIS” de „hoțul în lege” Grigore Caramalac care ar fi fugit la Moscova.

Ziariștii basarabeni au mai dezvăluit că, pe 7 martie 2019, Maxim Moroșan a publicat o fotografie de la Kremlin, în care ținea în mână o diplomă de recunoștință pentru un concert pe care l-a avut acolo și că, într-un interviu, fiind întrebat dacă a dat mâna cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a spus că nu, dar că „într-o zi acest lucru cu siguranță se va întâmpla”.
În vara anului trecut, el a fost arestat după ce a luat parte la o bătaie într-un restaurant din Bălți, acuzația fiind de huliganism.

Alexandru Beșchieru și Veaceslav Lupov au contestat în aceeași zi din octombrie 2024, la Tribunalul Iași, interdicțiile aflate pe numele lor. Ambele dosare nu au stabilit, până acum, un prim termen de judecată.

În dosarul său, Beșchieru a relatat faptul că a dorit să intre în România pe 6 iulie 2024, prin punctul de trecere a frontierei Oancea, ca să meargă mai departe cu familia, în vacanță în Grecia.

La rândul său, în acțiunea depusă la Iași, Lupov a susținut că a vrut să facă același lucru pe 4 iulie 2024, prin același loc, pentru a se deplasa la un festival în Bulgaria. Ambilor li s-a comunicat că pe numele lor există interdicție de intrare în țara noastră, pe 5 ani, și au fost obligați să se întoarcă din drum.

Din răspunsurile primite ulterior ca urmare a demersurilor de anulare a măsurii, Beșchieru și Lupov au aflat că, în cazul lor, temeiul măsurii a fost identic și dictat de Ministerul Afacerilor Interne: articolul 8, alin. 1, lit. b din Ordonanța de Urgență 194/2002 privind regimul străinilor în România care prevede nepermiterea intrării în România pentru cei care ”sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism”. Ambii reclamanți cer anularea interdicțiilor pe motiv că documentul de la Frontieră nu conține elemente mimimale de motivare și nici motivul explicit al refuzului.

Într-o postare de pe rețelele sociale și Lupov a dezvăluit public, la scurt timp după incident, faptul că are interdicție de intrare în România: ”Am mers în Bulgaria la un festival de dansuri. Acolo aveam programate și alte întâlniri. Deja m-am obișnuit cu faptul că sunt ținut la vama R. Moldova, însă nu mi s-a dat voie să trec la vama română și mi s-a spus că am interdicție de a intra în România. Nu au putut să îmi explice motivul, fiindcă au spus că nu îl cunosc. Mi-au dat o foaie, iar până la asta m-au percheziționat de două ori și circa o oră și jumătate m-au ținut la vamă, neînțelegând ce să facă cu mine”, spunea el.

În iulie 2024, presa moldovenească informa, într-un articol cu titlul ”Aliații lui Șor vor să înregistreze la CEC blocul „Pobeda” și să facă agitație la referendum împotriva aderării la UE”, că ”Din blocul „Victorie-Pobeda” fac parte patru partide: „Șansă” – condus de Alexei Lungu, „Renaștere” – condus de Natalia Parasca, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” – condus de Alexandru Beschieru, și „Victorie” – condus de Vadim Grozavu. Secretara executivă a blocului este deputata Marina Tauber.”

În 2021, Alexandru Beșchieru a candidat la alegerile parlamentare din Republica Moldova pe listele Partidului Șor, ulterior declarat neconstituțional și dizolvat de Curtea Constituțională. Partidul Șor fusese înființat de omul de afaceri Ilan Șor, condamnat definitiv într-un dosar penal și refugiat la Moscova de unde, potrivit Departamentului de Stat al SUA, finanțează partide pro-ruse și anti-UE cu sediul în Republica Moldova. În iulie 2023, după dizolvarea partidului său, Ilan Șor anunța înființarea unui ”bloc” format din două partide, printre care „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” condus de Beșchieru.

Pe site-ul Partidului Șor, Veaceslav Lupov este prezentat drept primar al orașului Taraclia din sudul Republicii. ”Veaceslav Lupov și echipa lui Ilan Șor au surprins femeile din Taraclia de 8 martie (…) Cu sprijinul echipei lui Ilan Șor, evenimente dedicate Zilei Internaționale a Femeii au fost organizate și în municipiul și raionul Orhei și în municipiul Comrat”, scria Unimedia în martie 2024.

În 2022, echivalentul SRI din Republica Moldova, SIS l-a inclus pe Lupov pe o listă de persoane care nu mai puteau realiza liber diferite tipuri de tranzacții – de la cele bancare, vânzare de acțiuni în firme, cesiuni de drepturi și până la înstrăinarea bunurilor imobile sau mobile. Motivul: ar fi avut conexiuni directe sau indirecte cu fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, cu deputatul fugar Ilan Șor și cu cetățeanul rus Igor Ceaika asupra cărora SUA au aplicat sancțiuni.

Igor Tuleanțev a contestat la Curtea de Apel București actul prin care, pe 9 septembrie 2024, i-a fost refuzat accesul în România prin punctul de trecere Albița. Primul termen al procesului său este programat pe 26 februarie 2025.
În 2015, Tuleanțev, pe atunci liderul Ligii Tineretului Rus din Republica Moldova a venit la București și a vizitat Palatul Parlamentului, postând o fotografie din interior și următorul text în limba rusă: ”România. Clădirea Parlamentului. Bucureștiul este al nostru. Iată adevărata mână a Moldovei. Îi vom învăța să-și iubească Patria”, potrivit Adevărul.

Presa din Republica Moldova a scris că, în 2012, la inițiativa lui Tuleanțev, pe fațada mai multor clădiri din Chișinău au fost amplasate bannere în susținerea lui Vladimir Putin, pe atunci candidat la funcția de președinte al Federației Ruse.

”În 2012, în preajma Marșului Unirii din Bălți, Igor Tuleanțev a anunțat că Liga Tineretului Rus va asigura transportarea gratuită a tuturor doritorilor din Chișinău pentru a curma această manifestație unionistă. Atunci, unioniștii au fost agresați, fiind împroșcați cu ouă, pietre și roșii, iar o jurnalistă a fost rănită. (…) Igor Tuleanțev mai este cunoscut și pentru declarațiile sale antieuropene. (…) a fost surprins și în compania lui Dmitri Rogozin, vicepremierul rus care a fost declarat persona non-grata pe teritoriul Republicii Moldova, din cauza numeroaselor ofense aduse cetățenilor noștri. (…)”, sunt alte informații ale jurnaliștilor moldoveni despre acest personaj. În fiecare an, pe 9 mai, el organizează la Chișinău cursa auto ”Victoria – una pentru toți”, în fapt o etalare a valorilor sovietice.

Context

O sursă apropiată situației lui Beșchieru, Lupov și Tuleanțev a declarat pentru G4Media.ro că interdicțiile aplicate de statul român acestora au avut loc după ce, în martie 2024, autoritățile din Republica Moldova le-au informat pe cele românești de faptul că circa 200 de basarabeni urmau să protesteze la București, în ziua când Maia Sandu participa la un congres al Partidului Popular European care era organizat în acea perioadă.

Din informațiile G4Media.ro, de procesarea acestor informații în România s-a ocupat Direcția Generală de Protecție Internă din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Ulterior acestei informări, care a fost făcută publică de Viorel Țentiu, șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a Inspectoratului General al Poliției din Moldova, 116 dintre aceștia au primit interdicție de intrare în România. Țentiu a susținut că cei 116 erau apropiați de Ilan Șor, potrivit ZdG.

Anterior, șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susținuseră o conferință de presă în care declaraseră că un grup de circa 200 de persoane plătite, inclusiv vorbitoare de limba rusă, urmau să ajungă la București. Cernăuțeanu a menționat că „protestatarii” ar fi mizat pe sprijinul unui partid român – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). În final, deplasarea la București nu a mai avut loc ”datorită muncii comune a polițiștilor din Moldova și România”. Cernăuțeanu a mai afirmat că „La un microbuz de 20-22 de persoane, suma alocată era de 10 mii de euro”, asigurați de Ilan Șor, și că în dosarul penal demarat cu această ocazie au fost derulate, în total, circa 145 de percheziții, fiind audiați peste 350 de martori. Ar fi fost implicați și foști angajați ai instituțiilor de forță, inclusiv colonei în rezervă, „foarte bine pregătiți, care știu foarte bine să gestioneze astfel de procese”, după cum a mai spus Cernăuțeanu.

La acel moment, AUR a respins afirmațiile de la Chișinău transmițând un comunicat în care dezmințea „ferm” că exista o legătură cu „formațiunea politică a lui Ilan Șor (…) intoxicare foarte periculoasă (…) niște aberații care nu se bazează pe absolut nici o dovadă, ci numai pe halucinațiile unor scenariști minicinoși care bântuie contra cost prin cotloanele întunecate ale unui stat polițienesc ce seamănă tot mai mult cu Rusia lui Putin”.

La o serie de întrebări punctuale pe acest subiect, Ministerul Afacerilor Interne din România a redirecționat solicitarea G4Media.ro către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră care a transmis, însă, doar câteva răspunsuri generale, în timp ce Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova ne-a îndrumat spre autoritățile române. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova nu a răspuns la întrebări.