EXCLUSIV O asociație a cerut Primăriei Odorheiu Secuiesc, în baza Legii Vexler, îndepărtarea monumentelor/denumirilor dedicate maghiarilor antisemiți Nyirő József și Albert Wass / Cum a reacționat primarul 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Luna trecută, Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad a solicitat oficial Consiliului Local și Primăriei Odorheiu Secuiesc, precum și Instituției Prefectului Harghita, îndepărtarea/modificarea unor monumente/denumiri de instituții dedicate scriitorilor maghiari Nyirő József și Albert Wass.

Ambii sunt acuzați de manifestări antisemite, Wass fiind condamnat și pentru asasinarea pe criteriu etnic a doi români. Solicitarea Asociației se bazează pe prevederile așa-numitei Legii Vexler. Primarul din Odorheiu Secuiesc, István Szakács-Paál, a negat că în localitate ar exista busturi ale celor doi și că doar Nyirő ar avea numele purtat de o stradă.

El a declarat, pe de o parte, că se va conforma prevederilor legale, iar, pe de altă parte, că trebuie să se consulte cu cele 25 de familii care locuiesc pe strada care îi poartă numele lui Nyirő József, deoarece ar urma ca aceștia să fie obligați să își schimbe actele de identitate. După ce G4Media.ro i-a trimis primarului o fotografie cu un bust al lui Nyirő amplasat în orașul său, edilul a transmis că uitase de el.

Un demers anterior al Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului care a dus, în Iași, la mutarea din spațiul public, într-un deposit, a unui bust al lui Octavian Goga, politician care a avut atitudine fascistă și antisemită, a creat o dezbatere aprigă în spațiul public, inclusiv pe rețelele sociale. Asociația a trimis în acest an adrese pentru îndepărtări de busturi/schimbări de denumiri în mai multe orașe din țară, pe lângă Octavian Goga, Nyirő József și Albert Wass, vizați fiind Radu Gyr, Nicolae Păulescu și Istrate Micescu.

În partea a doua a lunii trecute, Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad a trimis Consiliului Local și Primăriei Odorheiu Secuiesc, precum și Instituției Prefectului Harghita, solicitări oficiale în care le-a cerut să întreprindă toate demersurile legale în vederea demontării/dezafectării/înlăturării din spațiile publice (cu excepția muzeelor) a oricăror statui, grupuri statuare, plăci commemorative, precum și schimbării denumirii tuturor străzilor, bulevardelor, scuarurilor, piețelor, parcurilor sau altor locuri publice care poartă denumirea sau fac trimitere la József Nyírő și Albert Wass. O cercetare inițială a Asociației arăta că, în ambele cazuri, ar fi vorba de busturi.

În motivare, petenta s-a prevalat de noua ”Lege Vexler”, adoptată la finalul lui 2025, lege care interzice menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative ale unor persoane care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

În cazul lui Nyírő, Asociația a susținut, pe baza unor dovezi istorice, că ”a făcut incontestabil parte (cel puțin) din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 31/2002), anume din postura de:

• Editor al ziarelor de extremă dreapta Magyar Erő și Magyar Ünnep;
• Fruntaș al partidului Transilvănean (Erdélyi Párt) și deputat din partea acestuia în Parlamentul Ungariei. Acest partid fost unul profund antisemit;
• Potrivit unei alte referințe: (…) scriitori considerați pe scară largă antisemiți, inclusiv József Nyírő, membru al Partidului Crucilor cu Săgeți. Partidul Crucilor cu Săgeți (Nyilaskeresztes Párt) a condus Ungaria ocupată de naziști între 1944 și 1945. Sub conducerea lui Ferenc Szálasi, evreii maghiari au fost forțați să trăiască în ghetouri, deportați și uciși. József Nyírő și-a continuat activitatea parlamentară în cadrul instituțiilor regimului Szálasi.”

În sprijinul demersului, inițiatorul a adăugat și o decizie definitivă și irevocabilă din 2021, prin care Curtea de Apel Târgu Mureș a stabilit drept nelegală o hotărâre a Consililui Local Odorheiu Secuiesc din 2019 prin care numele lui Nyírő a fost acordat Bibliotecii Municipale din localitate.

În sentință se scrie: ”Fără îndoială, Holocaustul nu ar fi fost posibil fără contribuția, susținerea regimurilor naziste și fasciste ale regimurilor conduse de Horthy și Szálasi pe care unii publiciști și politicieni ai vremii le-au făcut în perioada 1940 – 1945. Printre aceștia se înscrie și activitatea publicistică și politică a lui Nyirő József, documentată potrivit înscrisurilor depuse la dosar de intimatul reclamant Prefectul județului Harghita.” Ulterior, Primăria a schimbat numele bibliotecii. Născut în 1889, Nyirő a murit în 1953, în Madrid.

Sursa Foto: www.kozterkep.hu

În cazul lui Albert Wass, asociația a invocat o sentință judecătorescă din 13 martie 1946, prin care acesta a fost găsit vinovat și condamnat la pedeapsa capitală pentru crime de război, în sentință fiind menționat: ”Acuzaţii Vass Andrei moşier din comuna Sucutard şi fiul său Vass Albert sunt acei cari au determinat prin instigare masacrarea altor patru persoane în comuna Sucutard, iar acuzatul Vass Albert a mai instigat masacrarea familiei preotului Bujor din comuna Mureşenii de Câmpie, fapte cari se pedepsesc în conformitate cu art. 3 al. 2 din legea specială cu pedeapsa la moarte.” Incidentul a avut loc în 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când trupele maghiare au invadat nordul Transilvaniei.

Petenta a mai precizat că Wass ”(…) este considerat un criminal de război până și de Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite. În materialul prezentat de Paul A. Shapiro (Director, Centrul pentru Studii Avansate privind Holocaustul, USHMM) intitulat «Traiectoria democrației: De ce contează Ungaria», susținut la 19 martie 2013, în Washington D.C., s-a subliniat că: «Permiteți-mi să îi prezint pe Dezső Szabó și Albert Wass, fără a încerca să evaluez meritele literare ale prozei lor (…) Albert Wass (…), născut în Transilvania, a fost condamnat de guvernul român pentru crime de război comise în timpul serviciului său în armata ungară, inclusiv pentru complicitate la uciderea documentată a doi evrei și a doi români în Transilvania aflată sub administrație ungară în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.»”

Confruntat cu cereri de extrădare din partea României adresate SUA, loc unde s-a stabilit după război, Wass a respins acuzațiile. După evenimentele din 1989, fiul său a depus la instanțele românești o acțiune de anulare a sentinței din 1946, fără succes. Wass a murit în 1998, în Florida.

Contactat de G4Media.ro, primarul din Odorheiu Secuiesc, István Szakács-Paál, a negat, inițial, că în localitatea sa ar exista busturi ale celor doi, ci doar numele unei străzi în cazul lui Nyirő. În cazul din urmă, el a spus, pe de o parte, că se va conforma prevederilor legale, iar, pe de altă parte, că trebuie să se consulte cu cele 25 de familii care locuiesc pe strada respectivă, deoarece ar urma ca aceștia să fie obligați să își schimbe actele de identitate. După ce G4Media.ro, i-a trimis edilului o fotografie cu un bust al lui Nyirő din Odorheiu Secuiesc, István Szakács-Paál a reacționat astfel: ”Am uitat, într-adevăr, mai există și acesta… se află în Parcul de Sculpturi din municipiul nostru.”

Pe de altă parte, tot în Odorheiu Secuiesc, există un bust despre care în diferite surse publice, bazate inclusiv pe asemănarea fizică, se susține că este reprodus chipul lui Albert Wass.

Sursa: reddit.com

Wass.jpg sursa: reddit.com Bustul din Odorheiu Secuiesc care ar fi al lui Albert Wass

Pentru G4Media.ro, primarul afirmă, însă, că a vorbit și cu edilul în timpul căruia a fost inaugurat și, inclusiv pe baza inscripției de pe soclu, ar fi vorba despre un personaj generic, ”un secui rătăcitor”, emblemă a migrației secuilor prin lume.

La începutul acestui an, în baza aceleiași Legi Vexler, Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului a trimis adrese similare https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/exclusiv-bustul-lui-goga-din-copou-a-disparut-dupa-ce-o-asociatie-din-arad-a-cerut-primariei-iasi-sa-il-indeparteze-poetul-acuzat-de-atitudine-fascista-si-antisemita–1851595.html Consiliului Local și Primăriei Municipiului Iași, precum și Instituției Prefectului Iași, scopul fiind mutarea din spațiul public a bustului lui Octavian Goga, incriminat pentru activitatea sa politică – printre altele, în timpul mandatului de premier pe care l-a deținut în anii 1937-1938, a fost inițiatorul unui plan prin care sute de mii de evrei români urmau să fie deportați în Insula Madagascar. La scurt timp, Ateneul Național din Iași a mutat bustul într-un depozit, lucru care a stârnit o vie polemică în spațiul public, în care, contra deciziei s-au implicat politicieni extremiști și Ion Aurel Pop, fostul președinte al Academiei Române.

În prezent, această asociație derulează demersuri cu același scop în mai multe orașe din țară, scopul fiind îndepărtarea unor monumente/schimbarea unor denumiri provenite din rândul altor personalități catalogate drept antisemite/extremiste: Radu Gyr, Nicolae Păulescu și Istrate Micescu.

În Cluj-Napoca, primarul Emil Boc a anunțat https://www.g4media.ro/emil-boc-anunta-ca-nu-va-schimba-numele-strazii-radu-gyr-asteapta-o-decizie-din-justitie-schimbarea-denumirii-nu-poate-fi-fundamentata-pe-perceptii-publice-sau-interpretari-istorice-subie.html că nu va da curs solicitării formulate de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad privind schimbarea denumirii și a străzii „Radu Gyr” (poet acuzat de simpatii legionare) fără o decizie judecătorească definitivă. Asociația a mai solicitat schimbarea denumirii Bibliotecii „Octavian Goga”, dar Boc a precizat că aceasta se află în subordinea Consiliului Județean Cluj, și nu a Primăriei pe care o conduce.