EXCLUSIV Comisia Europeană anunță că jalonul din PNRR care include Legile Justiției nu a fost inclus în nici o cerere de plată. Undă verde pentru modificarea legislației

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comisia Europeană a confirmat vineri pentru G4Media că jalonul din PNRR care include Legile Justiției nu a fost inclus în nici o cerere de plată, deși ministrul Radu Marinescu declarase că modificările sunt dificil de făcut pentru că jalonul e apreciat ”ca îndeplinit”. Anunțul Comisiei Europene înseamnă că România poate modifica legile înainte de a trimite la Bruxelles cererea de plată legată de respectivul jalon. Reamintim că PNRR se încheie în august 2026.

”În cadrul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană evaluează fiecare jalon (milestone) utilizând dovezi furnizate de autoritățile naționale, fiind ghidată de criterii clare și obiective. Legile Justiției, legate de jalonul 423 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, nu au fost încă evaluate de Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio cerere de plată”, a declarat pentru G4Media un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, declarase miercuri pentru Agerpres că jalonul respectiv ar fi fost îndeplinit.

”Aceste legi sunt și jalon înscris în PNRR, apreciat de noi ca îndeplinit, și pentru care se va depune cererea de plată numărul 4 foarte curând, ca să primim banii europeni. Așadar, Ministerul Justiției și-a îndeplinit competențele în legiferarea unui cadru modern pentru a asigura independența și funcționarea eficientă a justiției, mai departe acestea ținând de autoritatea judecătorească, parchete și CSM”, a declarat ministrul Radu Marinescu, citat de Agerpres.

”Principiul esențial al independenței justiției impune neamestecul politic, iar CSM este, conform Constituției, garantul independenței justiției. Am observat că, totuși, se menționează că majoritatea magistraților este considerată de bună credință ori membrii CSM se aleg prin formule majoritare. Toate procedurile privind alegerile, cercetarea și promovarea, selecția în funcții de conducere se desfășoară conform legilor sus menționate, recent adoptate ca jalon în PNRR”, a mai spus ministrul Justiției.

Reamintim că, pentru a lua banii europeni din PNRR, România trebuie să facă o serie de reforme asumate și care trebuie verificate de Comisia Europeană. Printre aceste jaloane se numără și legile justiției.

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că, la ședința de guvern din această săptămână, s-a decis crearea unui grup de lucru care să analizeze legislația în vigoare în domeniul Justiției. Declarațiile primului ministru vin după ce Recorder a publicat un documentar devastator despre starea justiției din România.

“La sfârșitul ședinței de guvern din această săptămână am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care țin de partea de legislație astfel încât, colaborând cu profesioniștii din sistem, cu asociațiile de magistrați, cu experții ministerului Justiției, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susținute în așa fel încât să fie îmbunătățită și legislația”, a spus Ilie Bolojan, întrebat de ziariști cum comentează acest subiect. Premierul nu a precizat cine face parte din acest grup de lucru.

“E nevoie să facem o analiză al legislației în așa fel încât să vedem după o perioadă de timp, funcționând pe o anumită legislație care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislație ține cont de realități, în așa fel încât aspectele care țin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluționare a proceselor să fie scurtată, aspectele care țin de delegări, de posibilitatea de intervenție care să lungească anumite procese să fie clar reglementate și orice alt aspect care afce ca un sistem cum este cel de justiție să funcționeze mai bine”, a continuat premierul.

Potrivit acestuia, există “două zone care țin de statul român” și în care încrederea cetățenilor a scăzut în mod continuu în ultimii ani: zona politică și zona de justiție.

Aspectele prezentate în documentarul Recorder “par grave”, a spus Bolojan, vorbind despre lungirea unor procese, ajungerea unor fapte la prescriere, soluții contradictorii care se dau în instanțe diferite în spețe identice.

Actualele legi ale justiției au fost elaborate de Cătălin Predoiu în 2022, când acesta era ministru al Justiției. Legile lui Predoiu au fost criticate de comisara europeană Vera Jourova, de Comisia de la Veneția, dar și de o parte a societății civile și a presei. G4Media a scris pe larg la acel moment despre efectul profund nociv al legilor, multe din ele inspirate de tentativele lui Liviu Dragnea de a distruge justiția.

Printre principalele modificări făcute de Predoiu și votate de coaliția PSD-PNL-UDMR din 2022 se numără mutarea competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați la Parchetul General, în loc de DNA sau DIICOT.