EXCLUSIV | Ce s-a ales de anchetele Parchetului General care vizau cinci susținători ai lui Călin Georgescu, acuzați de instigare la violență, amenințări și legionarism: două achitări, o condamnare fără executarea pedepsei, două procese încă pe rol

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Judecătorii au achitat două dintre persoanele acuzate de procurorii Parchetului General de amenințare și instigare la violență, în dosare deschise după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Un alt dosar a fost încheiat cu condamnare de 9 luni de închisoare, cu amânarea executării pentru incitare la violență. Procesul în care procurorii aduc cele mai grave acuzații – promovare, în public, de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe – și altul de incitare la violență sunt încă pe rol.

Parchetul General a trimis în judecată, în martie 2025, cinci persoane aflate în acel moment sub control judiciar pentru mai multe infracțiuni – incitare la violență, ură sau discriminare, amenințare, promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și promovarea, în public, de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. 

Ancheta începuse imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, după o acțiune a Parchetului în zilele de 6-7 decembrie 2024 ce a vizat identificarea și sancționarea discursului extremist, incitarea la violență, ură sau discriminare în mediul online. 

Toți cei cinci acuzați erau susținători ai lui Călin Georgescu. Patru dintre ei au fost inculpați pentru postări făcute în contextul alegerilor prezidențiale din 2024 anulate de Curtea Constituțională (CCR). Cel de-al cincelea a amenințat un jurnalist.

Instanțele au dat verdict în trei dintre aceste dosare în această lună – mai 2026. Alte două dosare sunt încă pe rol.

Cine erau cei cinci acuzați și ce s-a întâmplat cu dosarele

Bruno Laurențiu Mihăilescu – achitat 

Dosarul lui Bruno Laurențiu Mihăilescu, susținător al lui Călin Georgescu, a fost deschis după o discuție telefonică din 5 decembrie 2024 dintre inculpat și Victor Ilie colaborator la publicația Snoop.ro. Jurnalistul îl contactase pentru un punct de vedere într-o anchetă despre presupuse legături de afaceri cu entități rusești.

Parchetul a susținut că, în timpul conversației, inculpatul a făcut afirmații de natură să provoace teamă – că „știe de unde vin banii” jurnaliștilor, că „știe unde stau”, că jurnaliștii care „calomniază” vor fi „penalizați foarte tare”, conform documentelor analizate de G4Media.

Dosarul lui Bruno Laurențiu Mihăilescu a fost judecat la Judecătoria Câmpina. Inculpatul nu a dat declarații nici în fața procurorilor și nici în instanță. 

În procesul penal deschis de Parchetul General, jurnalistul Victor Ilie s-a constituit parte civilă. A fost la un singur termen al procesului.

„M-am dus la Judecătoria Câmpina fără avocat, pentru că am crezut că libertatea de exprimare e apărată de procurorii care s-au autosesizat. (…) Când am ajuns acolo, însă, am dat peste o procuroare care nu prea părea să înțeleagă ce face Ministerul Public, spunând că, într-adevăr, Bruno Mihăilescu și relațiile lui de la Ambasada Rusiei sunt obscure, poate chiar periculoase, dar a ținut să precizeze că și munca mea ca jurnalist e destul de obscură și că este prinsă într-un dosar penal venit «de la centru», în care se certau globaliștii cu conspiraționiștii”, povestește Victor Ilie.

Judecătorii s-au pronunțat pe 14 mai 2026 și l-au achitat pe Mihăilescu. Decizia poate fi atacată cu apel.

Magistrații au decis achitarea lui Mihăilescu după ce au concluzionat că afirmațiile făcute în convorbirea telefonică cu Victor Ilie nu întruneau elementele unei amenințări penale, chiar dacă au fost percepute ca intimidante. Instanța a considerat că declarațiile erau vagi, nu indicau un rău concret și făceau referire mai degrabă la posibile procese civile pentru calomnie decât la violență sau fapte ilegale. 

„Instanţa opinează că aprecierea victimei conform căreia, pe baza afirmaţiilor inculpatului, aceasta şi-a putut imagina o serie de fapte ilicite pe care inculpatul le-ar fi putut comite asupra sa este neîntemeiată şi complet lipsită de aptitudinea de a conduce la concluzia că afirmaţiile inculpatului constituie infracţiunea de ameninţare, cât timp nu a fost enunţată în vreun mod conduita interzisă, prejudiciabilă prin care inculpatul ar fi ameninţat-o şi nici nu a spus elemente de fapt care să îi permită persoanei vătămate să îşi imagineze răul pe care inculpatul i l-ar fi putut face”, scrie în motivare judecătorilor de la Câmpina, consultată de G4Media.

Mihai Cristian Mircea – achitat definitiv

Procurorii l-au acuzat pe Mihai Cristian Mircea de incitare la violenţă, ură sau discriminare. 

„La data de 05.12.2024, inculpatul Mircea Mihai Cristian a publicat  pe rețeaua de socializare Tik Tok mesajele «Strada este cu tine domnule Georgescu!!! 1989 a fost doar antrenament» și «Stați liniștiți domnule (…) dacă acum au ieșit doar tramvaiele la protest o să iasă și tancurile….Și nu îi bătem doar cu poșeta», mesaje care conțin amenințări și instigări la comiterea de acte de violență față de oponenții politici ai unui candidat la alegerile prezidențiale din România în anul 2024”, se arată în referatul Parchetului General.

Dosarul lui Mircea Mihai Cristian a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 care s-a pronunțat pe 24 iunie 2025. Judecătorii l-au achitat pe inculpat și au motivat că mesajele sale nu sunt incitare la violență. Sunt exprimări politice exagerate, nu conțin un îndemn concret la acțiuni și nu au produs efecte reale în societate, au mai considerat judecătorii.

„Analizând cele două mesaje postate pe reţeaua de socializare TikTok , instanţa apreciază că acestea nu reprezintă elementul material al infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi prin urmare nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii”, scrie în motivarea instanței.

„Mai mult, afirmațiile inculpatului nu pot constitui acte de amenințare cu violență ci cel mult fi catalogate ca afirmații care nu au la bază intenția inculpatului de a incita la violență ci reprezintă o modalitate a acestuia de a critica situația din ţară”, a considerat judecătorul.

Decizia Judecătoriei Sector 5 a fost atacată cu apel de Parchetul General. Procesul s-a judecat la Curtea de Apel București care, pe 27 mai, a dat sentința definitivă – menține hotărârea judecătorilor din primă instanță.

Mihai Cristian Mircea a fost achitat definitiv.

Adrian Valentin Cernat – proces pe rol

Cel mai complex caz deschis de procurori după acțiunea din decembrie 2024 l-a vizat pe Adrian Valentin Cernat.

El a fost acuzat că s-a folosit de platformele Instagram și WhatsApp pentru a readuce în spațiul public simboluri și ideologii ale Mișcării Legionare. Prin intermediul contului „legiunea.soimul”, acesta a publicat fotografii ale lui Corneliu Zelea-Codreanu și însemne ale Gărzii de Fier, însoțite de mesaje de avertizare la adresa publicului. Radicalizarea discursului a atins cote alarmante în cadrul grupului privat „Gașca Cangrena”, unde inculpatul a instigat direct la asasinarea evreilor, „eutanasierea” politicienilor de stânga și executări publice, declarându-se adept al nazismului și solicitând ieșirea României din structurile euro-atlantice.

„Inculpatul a postat mesaje care conțineau însemnele Mișcării Legionare, precum și afirmații precum:

«HAI CU FASCISMUL / SĂ IEȘIM DIN UE, NATO / SĂ NU MAI FIM CONTROLAȚI DE MASONI / … / SĂ ÎNCEAPĂ RĂZBOIUL / … / să moară TOȚI GAYYY / … / eu sunt nazist / tu ești comunist gay / … / să vedem cum este cu un regim fascist, că n-a mai fost demult / … / Trăiască Legiunea și Căpitanul, neocomuniștii trebuie eutanasiați în frunte cu toți politicienii de stânga»; «evreii trebuie omorâți pentru că conduc lumea»; «România are nevoie de executări publice».

În fața instanței, în camera de consiliu, apărătorul lui Cernat a susținut că „nu au fost indicate mijloacele de probă reţinute în sarcina inculpatului cu privire la acţiunea de promovare”. De asemenea, a încercat să anuleze probele culese în urma perchezițiilor care ar fi fost făcute de alți procurori, nu de cei de la Parchetul General. Cererile apărării au fost respinse, conform documentelor consultate de G4Media.

Procesul a început în octombrie 2025 și se judecă la Judecătoria Sector 2. 

Adrian Valentin Cernat are 26 de ani și este absolvent de Politehnică. Pe pagina sa de Linkedin scrie că din octombrie 2025 predă la Universitatea din București.

Marinică Stoica – proces pe rol

Stoica Marinică, utilizator al unui cont de pe platforma de socializare Facebook, denumit „Marinica Marin Mari” este acuzat de procurori de instigare la ură și violență.

El a distribuit, în data de 01.12.2024, o postare de susținere a unui candidat la alegerile prezidențiale, „în descrierea căreia a incitat la violență împotriva susținătorilor contracandidatului acestuia, prin postarea mesajului «Cu niște răngi și topoare peste nemernici»”, scrie în rechizitoriul procurorilor.

Videoclipul redistribuit de inculpat al altui cont prezenta un lup și apoi fața unui candidat la alegerile prezidențiale, peste imagini fiind postat mesajul ,,Cu o singura chemare, a unit o națiune întreaga”.

„Postările de pe rețeaua de socializare sus-menționată au fost făcute de inculpat în contextul alegerilor prezidenţiale din România, din perioada noiembrie-decembrie 2024, înainte de turul II al alegerilor. Mesajele postate conțin, într-un mod direct și neechivoc, o instigare la acte de violență față de oponenţii politici ai unui candidat la alegerile prezidenţiale din România”, scriu procurorii în rechizitoriu.

Procesul lui Marinică Stoica este pe rol la Judecătoria Sector 2. Magistrații amână din aprilie pronunțarea sentinței.

Eugen Brebeanu – condamnare de 9 luni închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei

Pe 6 mai 2026, magistrații de la Judecătoria Buftea s-au pronunțat în dosarul în care Eugen Brebeanu era acuzat de instigare la ură și violențe.

Procurorii au susținut în fața instanței că, în data de 06.12.2024, utilizând contul său de TikTok, cu userul @numemulte101, aferent numelui „Numemulte”, acesta a postat, în mediul online, un material video în care și-a exprimat nemulțumirea față de anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale din România. 

În mesajul video, „a incitat publicul la violență împotriva unor categorii de persoane definite pe criterii de apartenență politică, afirmând în cuprinsul înregistrării următoarele: «Să mă (…) pe ea de țară și pe toți votanții lui (….). Bine ar fi ca diseară, toată România, să iasă în stradă și să intre peste ei! Sparți! Revoluție, tată!», scrie în referatul procurorilor.

În fața instanței, „inculpatul a declarat că, în contextul alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024, a avut un candidat preferat, iar atunci când a aflat că alegerile au fost anulate, a considerat că vinovați sunt susținătorii Elenei Lasconi, motiv pentru care s-a enervat și a realizat acea postare pe TikTok. Inculpatul a mai declarat că se gândea că în clădirea Guvernului, situată în Piața Victoriei, s-ar afla Elena Lasconi și susținătorii acesteia, astfel că a chemat oamenii să intre peste ei în clădire. În continuare, a precizat că a fost un impuls de moment pe care îl regretă și că nu era bine informat din punct de vedere politic și că fapta sa nu a avut ecou, deoarece nu s-a prezentat nimeni în piață”, a declarat Brebeanu, conform documentelor consultate de G4Media.

Acuzatul a încheiat un acord de recunoaștere și a fost condamnat de instanță la 9 luni de închisoare cu amânarea executării pedepsei timp de 2 ani în care este sub supraveghere.

Alte dosare pe rol după anularea alegerilor prezidențiale din 2024

DIICOT a anunțat, chiar în ziua în care CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale, că a dechis un dosar in rem privind săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbarea funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic. 

Dosarul a fost deschis după ce procurorii direcției au analizat documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind desfășurarea procesului electoral pentru funcția de Președinte al României. 

DIICOT nu a mai făcut alte comunicări legate de acest dosar.

Un alt dosar important este cel de „tentativă la lovitură de stat”, deschis inițial in rem, în decembrie 2024. Dosarul a fost trimis în judecată în septembrie 2026. Acuzații sunt Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane. Procesul este pe rol la Curtea de Apel București.

Tot în contextul alegerilor din 2024, DIICOT a dechis, pe 10 decembrie, un dosar de trădare, pe baza unor informații primite de la Direcția Contrainformații și Securitate Militară din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării. În centrul dosarului era veteranul Radu Theodoru – decedat între timp – folosit ca imagine a autointuitulatului Comandament Vlad Țepeș, o structură paramilitară care dorea schimbarea ordinii constituționale actuale. 

Dosarul a fost trimis în judecată, în decembrie 2025, la Curtea de Apel București și este, încă, pe rol.

CONTEXT

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis pe 6 decembrie 2024 anularea întregului proces electoral pentru alegerea Președintelui României, într-o hotărâre care a blocat desfășurarea turului al doilea și a readus scrutinul la punctul zero. 

Decizia a venit în plin proces electoral, între cele două tururi de scrutin. Curtea a motivat că integritatea procesului electoral a fost grav afectată de o serie de nereguli care au influențat competiția dintre candidați.

CCR a invocat manipularea masivă, prin TikTok și alte rețele sociale, plus nereguli grave care au afectat ordinea constituțională.

Decizia CCR a venit după ce CSAT a declasificat rapoarte ale serviciilor de informații care arătau că unul dintre candidații la alegeri manipulase alegerile în favoarea unui „actor statal” pe care politicieni sau anchetatori aveau să-l numească câteva luni mai târziu: Rusia.

Principalul personaj vizat de decizia de anulare a alegerilor prezidențiale luată de Curtea Constituțională a României era Călin Georgescu.

Efectele hotărârii au fost imediate: turul al doilea nu s-a mai desfășurat, iar întregul calendar electoral a fost suspendat. Decizia a generat ulterior un val de contestații în instanțele de contencios administrativ, precum și deschiderea unor investigații penale privind posibile fapte din zona influențării online a procesului electoral.

Hotărârea CCR din 6 decembrie 2024 rămâne un precedent major în dreptul constituțional românesc, prin faptul că a anulat integral un scrutin prezidențial în desfășurare, pe fondul unor suspiciuni de afectare a integrității procesului electoral în mediul digital.