EXCLUSIV Argumentele cu care Ministrul Agriculturii a respins acordul UE-MERCOSUR pentru a doua oară: concurență neloială, nerespectarea condițiilor de mediu, fragilitatea economiei românești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (PSD), a respins în 5 ianuarie pentru a doua oară aprobarea de către România a acordului comercial dintre UE și țări din America Latină (MERCOSUR), potrivit unui document consultat de G4Media. Barbu a transmis noului ministru al Economiei, Irineu Darău, un document în care explică de ce fermierii români se opun acordului comercial.

Barbu arăta în document că acordul UE-MERCOSUR ar periclita performanța sectorului agricol românesc prin concurența neloială din partea Braziliei și Argentinei pe piața cărnii de pui, de vită și a zahărului. El a invocat opoziția asociațiilor de producători față de acest acord comercial.

La patru zile după comunicarea Ministerului Agriculturii, Consiliul UE a aprobat totuși prin vot acordul comercial, după ce România a votat pentru acord. Votul a fost dat de reprezentantul României pe lângă UE, în urma mandatului dat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Anterior, pe 18 decembrie 2025, ministrul Agriculturii transmisese o adresă Ministerului de Externe și Ministerului Economiei prin care anunța că refuză să semneze Memorandumul referitor la„Semnarea de către România a Acordului de Parteneriat UE-Mercosur (EMPA) dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre”, după cum a scris în exclusivitate G4Food.ro.

Citește mai jos documentul din 5 ianuarie 2026 al Ministerului Agriculturii:

Prin prezenta, vă informăm că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) îşi menţine opinia exprimată prin adresa nr. 207254/18.12.2025 cu privire la proiectul de Memorandum referitor la semnarea de către România a Acordului de Parteneriat UE Mercosur, respectiv aprobarea de către România a semnării de către UE şi aplicării provizorii a Acordului interimar privind comerțul UE – Mercosur şi, implicit, la amânarea deciziei de semnare a Acordului UE – Mercosur pe fondul, în special, al preocupărilor semnalate de asociațiile de producători din România.

Având în vedere noile evoluții înregistrate în cadrul comerțului internațional cu bunuri, îndeosebi tendinţele protecţioniste practicate de o serie de țări terțe, recunoaştem importanţa relației bilaterale între UE și țările din blocul Mercosur, precum şi aspectele pozitive convenite de cele două părţi cu privire la comerţ şi dezvoltare durabilă, respectiv creșterea oportunităţilor privind accesul pe piaţa Mercosur pentru produsele agroalimentare originare din UE.

În conformitate cu Programul de Guvernare 2025 – 2028, MADR s-a angajat să sprijine fermierii şi procesatorii români privind creșterea producţiei interne şi reducerea importurilor de alimente. Pentru realizarea acestui deziderat au fost prevåzute o serie de măsuri de dezvoltare relevante, respectiv:
– echilibrarea balanței comerciale pentru produsele agroalimentare. Programe de stimulare a producţiei și a capacității de procesare;
– sprijinirea sectorului de creştere a păsărilor prin realizarea de ferme;
– continuarea programului INVESTALIM;
– continuarea finanţării proiectelor aprobate destinate procesării prin programul naţional strategic – alocare 600 milioane Euro din fonduri europene.

În contextul procesului decizional la nivelul UE în ceea ce priveşte semnarea şi încheierea Acordului de Parteneriat UE – Mercosur, apreciem oportun ca decizia sectorială să fie definitivată luând în considerare recomandările asociaţiilor de profil din ţara noastră în ceea ce priveşte reglementarea relațiilor comerciale cu țările din blocul Mercosur având în vedere potenţialul ridicat la export, în principal, în cazul Braziliei şi Argentinei. De asemenea, un aspect important vizează gestionarea provocărilor geopolitice și a incertitudinilor economice şi financiare cu care se vor confrunta fermierii din UE, respectiv din România în perioada următoare.

Domnului Ambrozie-Irineu Darău, Ministru – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului

Menţionăm că propunerea MADR de amânare a deciziei de semnare a Acordului de Parteneriat UE – Mercosur vizează următoarele aspecte de interes reciproc:
– continuarea sesiunilor de conştientizare mai aprofundate și specializate asupra reglementării relațiilor comerciale cu țările Mercosur: cazul produselor sensibile, cum ar fi importurile de carne de vită, carne de pasăre şi zahăr, respectiv armonizarea standardelor de producție din țările Mercosur cu legislaţia şi standardele UE pentru asigurarea condițiilor de concurență echitabile în cadrul relaţiei comerciale bilaterale;
– consolidarea cooperării bilaterale cu autoritățile guvernamentale, respectiv cu producătorii, comercianţii şi exportatorii din țările Mercosur în ceea ce priveşte promovarea şi preluarea standardelor UE (ex. siguranță alimentară, de mediu şi calitate) în cadrul procesului de producție aferentă exporturilor pe piața unică a UE;
– finalizarea dosarelor cu privire la capitalizarea pe deplin a oportunităților de afaceri cu țările Mercosur, cu referinţă la îmbunătăţirea accesului preferenţial pe piaţă pentru produsele agroalimentare europene, astfel încât la momentul intrării în vigoare a acordului bilateral să nu existe bariere comerciale care ar putea determina o perturbare a fluxurilor comerciale cu produse agroalimentare originare din UE (ex. comercializarea animalelor vii și a produselor de origine animală, precum şi a plantelor şi produselor vegetale, impozitarea discriminatorie a băuturilor spirtoase, etichetarea produselor alimentare, comercializarea vinurilor, protecția indicaţiilor geografice ale UE).

Conform datelor statistice oferite de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Brazilia reprezintă principalul exportator mondial pentru carne de vită, carne de pasăre şi zahăr, în perioada 2014 – 2024.
În cazul cărnii de vită (NC 0201, NC 0202 și NC 021020) carne de animale din specia bovine, proaspătă, refrigerată şi congelată, carne şi organe comestibile), exporturile originare din Brazilia la nivel internaţional au înregistrat o creştere de 9% în perioada 2014 – 2024, respectiv de la 16,5% din totalul exporturilor mondiale (7.401 mii tone) la 25,5% din exporturile mondiale (10.000 mii tone). De asemenea, Argentina reprezintă cel de-al 5-lea furnizor mondial de carne de vită, cu o cotă de 1,9% din exporturile totale înregistrate în anul 2014, respectiv 7,6% în anul 2024.

UE se situează pe poziţia a 6-a în topul exportatorilor mondiali de carne de vită, cu o pondere de 13,1% din exporturile mondiale realizate în anul 2014, respectiv 12,6% în anul 2024 (o reducere de 0,5% faţă de anul 2014). în cazul cărnii de pasăre (NC 0207 _ carne şi organe, proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări), ponderea Braziliei în structura exporturilor mondiale de carne de pasăre a fost de 29,9% (din exporturile totale de 12.464 mii tone) în anul 2014, respectiv 36,7% (din exporturile totale de 13.582 mii tone) în anul 2024, reprezentând o creştere de 6,8%, faţă de anul 2014.

UE reprezintă cel de-al 3-lea exportator mondial cu o pondere în structura exporturilor mondiale de 13,1% în anul 2014, respectiv 12,6% în anul 2024, reprezentând o diminuare a livrărilor externe de 0,5%, comparativ cu anul 2024.

În cazul zahărului (NC 1701 _ zahăr din trestie sau din sfeclă şi zaharoză chimică pură, în stare solidă), contribuția Braziliei la aprovizionarea cu zahăr la nivel internaţional a reprezentat 45,0% din exporturile mondiale realizate în anul 2014 (53.668 mii tone), respectiv 60,1% în anul 2024 (63.626 mii tone), reprezentând o creştere de 15,1% faţă de anul 2014.

În perioada de referință, UE s-a situat pe poziţia a 4-a în topul ţărilor exportatoare de zahăr la nivel internaţional, cu o pondere de 3,4% din exporturile mondiale înregistrate în anul 2014, respectiv 3,3% în anul 2024, reprezentând o reducere de 0,1%, faţă de anul 2014.

Având în vedere informațiile prezentate anterior, se evidenţiază creșterea semnificativă capacităţii de export a Braziliei în cazul cărnii de vită și pasăre, respectiv a zahărului, în perioada 2014 – 2024, fapt ce amplifică preocupările indicate de asociaţiile de producători din România faţă de semnarea şi încheierea Acordului de Parteneriat UE Mercosur.

La nivelul UE, datele statistice de import furnizate de DG AGRI evidenţiază ponderea semnificativă a importurilor cumulate de carne de vită și animale vii din specia bovine, originare din Brazilia şi Argentina, respectiv 43,3% din importurile totale ale UE în anul 2021, 41,4% în anul 2022, 42,6% în anul 2023, 41,2% în anul 2024, respectiv 42,9% în perioada ianuarie – august 2025.

Menţionăm că principalul furnizor de carne de vită și animale vii din specia bovine pe piaţa UE este Marea Britanie cu o pondere în structura importurilor UE de 28,3% în anul 2021, 33,0% în anul 2022, 30,7% în anul 2023, 29,4% în anul 2024, respectiv 27,2% în perioada ianuarie – august 2025.

În cazul importurilor UE de carne de pasăre (tone), Brazilia reprezintă prima sursă de aprovizionare, cu o cotă de 32% în anul 2021, 35% în anul 2022, 32% în anul 2023, 32% în anul 2024, respectiv 30,6% în perioada ianuarie – august 2025.

Conform datelor DG AGRI, în perioada 2023 – 2024, România a reprezentat cel de-al 7- lea producător european de carne de pasăre, înregistrând o producţie de 491.220 tone (3,8% din producţia totală a UE, 12.974,0 mii tone) în anul 2023, respectiv 510.690 tone (3,8% din producția totală a UE, 13.318,6 mii tone) în anul 2024, o creştere de 4% faţă de 2023. Pentru 2024/2025 se estimează o creştere a producției de carne de pasăre de 6%.

De asemenea, dorim să reamintim faptul că relația bilaterală este una puternic asimetrică, în defavoarea României, înregistrându-se un deficit comercial în valoare de 1.610,7 mil. €, pentru perioada 2020 – 2024, din care 266,8 mil. € în anul 2020, 341,1 mil. € în anul 2021, 410,8 mil. € în anul 2022, 314,3 mil. € în anul 2023, respectiv 277,7 mil. € în anul 2024.

În cazul relației economice dintre UE și țările din blocul Mercosur, valoarea deficitului comercial înregistrat în perioada 2020 – 2024 este de 97.151,0 mil. €, din care 14.296 mil. € în anul 2020, 17.242 mil. € în anul 2021, 25.278 mil. € în anul 2022, 19.786 mil. € în anul 2023, respectiv 20.549 mil. € în anul 2024. Astfel, deficitul comercial înregistrat de România reprezintă 1,7% din deficitul comercial al UE în relaţie cu ţările Mercosur.

În consecinţă, viitoarea relație comercială dintre UE şi Mercosur trebuie să se bazeze pe o concurență echitabilă între producătorii europeni și producătorii din țările Mercosur, cu asigurarea reciprocității în ceea ce privește adoptarea și implementarea standardelor privind siguranța alimentară, sănătatea și protecția mediului, utilizarea pesticidelor, bazată pe acord reciproc și consens, cu asigurarea compatibilității cu acordurile şi normele OMC, astfel încât să se protejeze calitatea și competitivitatea produselor agroalimentare europene. În prezent, prețurile de producție și comercializare pentru o serie de produse originare din Mercosur pe piața UE sunt inferioare celor practicate de europeni (ex. carne de vită, carne de pasăre), determinând astfel o concurenţă neloială în cadrul schimburilor comerciale bilaterale.

În acest caz, se impune identificarea celor mai relevante instrumente şi mecanisme juridice şi economice pentru a nu afecta poziționarea fermierilor europeni în lanţul de aprovizionare cu alimente la nivelul UE, luând în considerare creşterea volatilităţii preţurilor şi expunerea la riscurile generate de schimbările climatice asupra producţiei interne, acţiuni care pot determina creşterea puterii de piaţă interne a fermierilor.

În acest sens, decizia finală a MADR va ţine cont și de documentul de poziție emis de Alianţa pentru Agricultură și Cooperare la data de 22 decembrie 2025 prin care se evidenţiază principalele preocupări ale asociaţiilor de producători din România cu privire, în principal, la concesiile privind accesul pe piață, diferența dintre standardele de producţie și concurenţa neloială.

Concluzii

În vederea definitivării opţiunilor de politică la nivelul UE cu privire la semnarea şi încheierea Acordului de Parteneriat UE – Mercosur, MADR propune următoarele acțiuni:
– publicarea de către Comisia Europeană, în luna ianuarie 2026, a unui comunicat de presă integrat prin care să se fundamenteze decizia de semnare a Acordului de Parteneriat UE – Mercosur, luând în considerare preocupările semnalate de fermierii europeni la data de 18 decembrie 2025, cu evidențierea celor mai recente acţiuni realizate de nivelul UE după data de 3 septembrie 2025 (Comisia a propus spre aprobare Acordul UE – Mercosur), respectiv 8 octombrie 2025 (propunerea de regulament privind clauza de salvgardare), cu accent pe măsurile de protecţie destinate producătorilor europeni în cazul unor importuri semnificative originare din țările din blocul Mercosur, cum ar fi: plasa de siguranță unitară, în valoare de 6,3 miliarde €, consolidarea sistemului de control în cazul importurilor UE de produse agroalimentare (prezentare CE la 9 decembrie 2025) şi importanţa declanşării mecanismului de salvgardare aferent produselor sensibile. Un aspect relevant îl constituie și indicarea principalelor surse de informare cu privire la Acordul de Parteneriat UE – Mercosur;
– elaborarea de către Comisia Europeană a unui raport, în Semestrul II 2026, cu privire la soluţionarea principalelor preocupări evidenţiate de asociaţiile de producători din UE astfel încât să se asigure condițiile de concurență echitabile în cadrul relaţiilor comerciale dintre UE şi ţările Mercosur. Acest document poate oferi o mai bună claritate asupra cadrului juridic de derulare a cooperării economice și comerciale viitoare între UE şi Mercosur şi, totodată, poate conduce la o eventuală flexibilizare a poziţiei sectoriale exprimate de asociațiile de producători din UE, respectiv din România, în perspectiva semnării şi încheierii Acordului de Parteneriat UE – Mercosur.