EXCLUSIV A mințit Guvernul României în fața Curții de Justiție a UE? O întrebare născută din Concluziile Avocatului General în dosarul privind prescripția

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Concluziile puse de Avocatul General al Curții de Justiție a UE într-un dosar privind problema prescipției penale în România, publicate joi, conțin o afirmație stranie, care pare a contrazice flagrant realitatea faptelor.

La punctul 122 al documentului, Avocatul General spune așa:

„Informațiile furnizate în ședință de Guvernul României, deși nu sunt defalcate în mod exhaustiv, sugerează că numărul procedurilor penale pentru fraudă închise în perioada 2014-2025 ca urmare a prescripției răspunderii penale, în aplicarea legii penale mai favorabile, este foarte redus. Aceste informații nu confirmă temerea privind existența unui risc sistemic de impunitate pentru astfel de comportamente”.

Iar evaluarea riscului sistemic de impunitate este una dintre mizele cruciale ale acestui dosar, pentru că în funcție de prezența – sau absența – acestui risc, verdictul final poate diferi în mod semnificativ.

Potrivit unor surse care cunosc dosarul, în „Observațiile scrise” transmise către CJUE, Agentul Guvernamental al României pe lângă CJUE, Emilia Gane, nu a făcut absolut nicio referire la această statistică.

Asta înseamnă că statistica, așa cum pare a rezulta și din textul Avocatului General, a fost invocată doar oral, în timpul audierilor în fața Curții, în ședința care a avut loc pe data de 7 octombrie 2025.

Din păcate, înregistrarea ședinței de judecată nu este disponibilă, întrucât – conform acelorași surse – Guvernul României a refuzat ca lucrările ședinței să fie transmise online.

Cifre contradictorii

Cifrele oficiale privind dosarele închise ca urmare a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția sunt extrem de variate și contradictorii, dar în niciun caz numărul lor nu e „foarte redus”.

Europa Liberă România scria că numai în 2023 au fost închise 5.000 de astfel de dosare. De asemenea, într-un răspuns pentru Europa Liberă, DNA spunea că doar la această unitate de parchet, între 2022 și 2024, s-au clasat 75 de dosare strict ca urmare a aplicării deciziilor CCR și ÎCCJ.

Raportul pe anul 2024 privind statul de drept al Comisiei Europene avansa altă cifră pentru anul 2023: 575 de dosare închise.

Iar Raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România, publicat în septembrie 2025, arăta că între 2022 și 2025, au fost închise 9.635 de dosare de corupție din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.

Poziția oficială a autorităților române

Am solicitat Ministerului de Externe o reacție față de afirmațiile Avocatului General al CJUE și o explicație privind motivul pentru care Guvernul României nu vrut ca ședința publică din 7 octombrie din fața Curții să fie transmisă online.

Înainte să vină răspunsul oficial de la biroul de presă, ministrul de Externe, Oana Țoiu, ne-a contactat telefonic și ne-a precizat că în procesele de la CJUE, potrvit legii, datele și cifrele specifice fiecărui domeniu în parte și care urmează să fie prezentate Curții vin de la ministerele de linie – în cazul de față, Ministerul Justiției – și că Agentul Guvernamental din cadrul MAE nu are abilitatea de a le evalua sau de a le modifica.

Cât privește motivul pentru care Guvernul a refuzat transmisiunea online a ședinței de jduecată, Oana Țoiu ne-a spus că a fost o decizie de conjunctură a celor care au reprezentat România în fața Curții, motivată de faptul că nu au vrut să le fie văzute chipurile în streamming-live, ca să nu atragă represalii din partea unor eventuali infractori care ar putea fi afectați de decizia Curții.

Oana Țoiu ne-a dat însă asigurări că după ce verdicul CJUE va deveni public, atunci va publica toate informațiile legate de acest dosar.

I-am adresat și ministrului Justiției, Radu Marinescu, aceeași întrebare privind numărul de dosare închise pe motiv de prescipție. Acesta ne-a declarat: „Din câte cunosc, sunt datele comunicate nouă de Parchete și de CSM. Avem corespondență, evident. În principiu, sunt date statistice primite de la instituții. Noi cerem informațiile și le dăm mai departe Agentului Guvernamental”.

Ministrul Justiției a reiterat și el faptul că informațiile transmise CJUE nu pot fi făcute publice decât după pronunțarea unui verdict.

Important de reținut este însă faptul că instituții precum Parchetele și Consiliul Superior al Magistraturii dețin informații complete privind numărul de dosare închise ca urmare a deciziilor CCR și ICCJ privind prescripția, dar nu le-au făcut niciodată publice integral.