Eveniment rar la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Zeci de persoane au stat la coadă pentru a vedea cea mai valoroasă colecție de carte veche din Transilvania

Zeci de persoane au stat la coadă miercuri pentru a intra în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, cu prilejul primei ediţii a „Zilei Porţilor Deschise”. Biblioteca este în mod normal închisă pentru publicul larg, acesta fiind unul dintre momentele foarte rare în care a putut fi vizitată.

Cel mai valoros manuscris din colecția bibliotecii este Codex Aureus, un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810, care este depozitat în camera intitulată Tezaur, o încăpere blindată, care oferă, pe lângă siguranță, condiţii speciale pentru conservare.

Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este scris cu cerneală de aur și reprezintă jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen.

Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală, după cum aflăm din prezentarea făcută pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României.

Nu se ştie când şi cum manuscrisul carolingian a fost desfăcut în două. Cealaltă jumătate, respectiv Evangheliile după Luca şi Ioan, se află la Vatican. Tot la Roma se găseşte una dintre coperţi, cea de-a doua fiind la un muzeu din Londra.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany.

De-a lungul timpului a fost vehiculată informația că în timpul regimului comunist ar fi fost folosit ca garanţie pentru un împrumut de stat, lucru contestat de specialișit.

De altfel, aceștia spun că nu există niciun document care să ateste faptul că manuscrisul ar fi constituit o garanţie bancară pentru împrumuturi externe.

Alături de Codex, la Batthyaneum se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80%, dar şi cea mai mare colecţie de incunabule, adică peste 70% din totalul celor aflate pe teritoriul ţării noastre.

Directorul interimar al filialei Batthyaneum a Bibliotecii Naţionale a României, Cristian Mladin, Codex Aureus ar putea fi înscris, alături de celelalte 8 manuscrise pictate în vremea lui Carol cel Mare, pe lista UNESCO.

Prezent la eveniment, managerul Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO, a confirmat existenţa acestui proiect, intitulat „Memoria lumii”.

„Este o iniţiativă, la care vrem să ne raliem, aceea de a înscrie toate aceste Codex-uri, care sunt, cred, la nivel european vreo 9, şi cel care se află aici (la Batthyaneum – n.r.) este unul dintre ele, de a fi înscrise în acest proiect ‘Memoria lumii’, gestionat de UNESCO, ceea ce ar fi o recunoaştere implicită a valorii acestei piese de patrimoniu”, a declarat Adrian Cioroianu.

Biblioteca a fost subiectul unei retrocedări

La jumătatea acestui an, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia la o decizie privind retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum, ca nefondat.

Decizia este definitivă și vine după ce Arhiepiscopia Romano-Catolică a pierdut procesul la Curtea de Apel Alba-Iulia și a făcut recurs. Ca urmare a deciziei, Biblioteca Batthyaneum a rămas în administrarea Bibliotecii Naționale.

În 1990, ea a fost luată din administrarea Primăriei Alba Iulia și a fost plasată sub administraţia Bibliotecii Naționale, denuminte pe atunci Biblioteca Centrală de Stat – filiala Alba Iulia.

Dezbaterea privind proprietatea asupra bibliotecii are la bază un document foarte vechi.

Prin Testamentul din 31 iulie 1798, episcopul catolic de Transilvania, Ignatius, conte de Batthyan, a donat „Bisericii şi Provinciei Transilvania” biblioteca sa (denumită ulterior „Biblioteca Batthyaneum”, care cuprindea una dintre cele mai bogate colecţii de carte veche) şi clădirea care o adăpostea, precum şi Institutul de Astronomie pe care acesta îl fondase, cu sediul în acelaşi imobil.

Conform voinţei testatorului, fundaţia urma să fie condusă şi administrată de episcopii catolici din Alba Iulia, dar sub protecţia guvernatorului regesc al Marelui Principat al Transilvaniei.

În testament a fost de asemenea precizat că „biblioteca va sta la dispoziţia oricui”, iar Institutul astronomic şi Biblioteca, cu întreg patrimoniul „să nu poată fi transferate din Alba Iulia” (date din Testamentul 1798 tradus în limba română).

În 1947, după instaurarea regimului comunist în România, Biblioteca Batthyaneum şi institutul, devenit muzeu de astronomie, au fost închise şi puse sub sigiliu de către autorităţi.

Ulterior, pe baza cererii consiliului popular al raionului, Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Astrologic al Episcopiei Romano-Catolice au fost atribuite statului prin hotărâre judecătorească şi confiscate (menţiune din Anexa OUG nr.13/1998 pct.13).

Foto: Gabriel Rustoiu, Biblioteca Batthyaneu – Facebook, visitalbaiulia.city