Eurostat: Copiii din România, cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aproape un sfert (24,2%) dintre copiii (sub 18 ani) din UE erau supuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 21,7% dintre adulţi (18-64 de ani ) şi 20,4% în rândul vârstnicilor (65 de ani şi mai mult), cea mai ridicată pondere a copiilor aflaţi în această situaţie fiind în România (41,5%), Bulgaria (36,2%), Spania (31,8%) şi Grecia (31,5%), arată datele prezentate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cea mai scăzută pondere a copiilor supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Slovenia (12,1%), Cehia (12,9%), Danemarca (13,5%) şi Finlanda (14,5%).

Factorii care au influenţat în 2020 riscul de sărăcie şi excluziune socială în UE au inclus:

• intensitatea de lucru (71,9% din populaţia sub 60 de ani locuia în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută, iar copiii în întreţinere erau supuşi riscului de sărăcie);
• nivelul educaţiei (50,5% din copiii ai căror părinţi aveau un nivel scăzut de educaţie erau supuşi riscului de sărăcie comparativ cu 7,7% din copiii ai căror părinţi aveau un nivel ridicat de educaţie);
• tipul gospodăriei (gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii în întreţinere (42,1%), gospodării cu o singură persoană (33,2%) şi gospodării compuse din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere – 29,6% – erau supuşi celui mai ridicat risc de sărăcie şi excluziune socială);
• migraţia (copiii cu cel puţin un părinte migrant se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie decât cei ai căror părinţi sunt nativi: 32,9% faţă de 15,3%);
• condiţiile de viaţă (14,1% din gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii în întreţinere sunt extrem de defavorizate din punct de vedere social şi material, faţă de 7,5% din toate gospodăriile cu copii în întreţinere).

Sursa foto: Unsplash/ Victor Chaidez