Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Mafiile traficanţilor au transformat disperarea migranţilor într-o afacere globală de miliarde de dolari, iar Europol contraatacă prin crearea unui centru specializat care urmăreşte direct banii, urmele digitale şi reţelele criminale ce operează în spatele fiecărei călătorii mortale a migranţilor către Europa, relatează marţi agenţia de știri EFE.
Agenţia de coordonare de poliţie din cadrul Uniunii Europene a lansat astfel Centrul European împotriva Traficului Ilegal de Migranţi (ECAMS), o structură consolidată cu mai mult personal, cu un buget suplimentar şi instrumente noi, transmite Agerpres.
Acest centru va ajunge acolo unde ajung banii traficanţilor, respectiv bănci, criptomonede, reţele de socializare şi aplicaţii criptate folosite pentru a gestiona una dintre cele mai profitabile infracţiuni din lume.
„Nu lucrăm cu migranţii. Noi luptăm împotriva traficanţilor care le fură banii şi îi pun în pericol”, explică Jean-Philippe Lecouffe, director executiv adjunct pentru Operaţiuni al Europol.
În timp ce Frontex monitorizează frontierele, Europol îi urmăreşte pe cei care le transformă într-o afacere. De pildă, un drum efectuat de un migrant din Pakistan până în Danemarca sau Suedia îl poate costa peste 25.000 de euro, iar din Iran până în Germania, Olanda sau Regatul Unit aproximativ 15.000 de euro, în timp ce traversarea clandestină a rutei Balcanilor de Vest costă circa 13.000 de euro de persoană.
Migranţii care nu pot plăti în avans semnează un fel de angajament de plată pentru o datorie pe care o achită ulterior, dând naştere unui sistem de înrobire pe care mafiile traficanţilor l-au perfecţionat şi care, potrivit Europol, generează profituri ilegale de miliarde de euro în fiecare an. „Uneori, datoriile sunt plătite de familiile din ţara de origine, alteori migranţii lucrează gratuit după ce ajung în Europa” pentru a le plăti, remarcă Lecouffe.
Răspunsul ECAMS implică atacarea acestui model de la bază lui, respectiv urmărirea banilor, blocarea conturilor şi confiscarea activelor, întrucât „întreaga afacere are la bază banii generaţi şi acolo trebuie dată lovitura”, a subliniat oficialul Europol.
Mafiile din prezent nu operează doar din garaje sau depozite, ele au o prezenţă online, sunt din ce în ce mai sofisticate şi operează pe trei fronturi simultan, explică în continuare Jean-Philippe Lecouffe.
Primul front este contactul cu migranţii în ţările de origine, unde aceste reţele îşi promovează serviciile pe platforme precum Facebook sau ca pretinse „agenţii de turism”, recurgând inclusiv la publicitatea cu inteligenţa artificială. Sunt apoi falsificate documentele şi se recrutează facilitatori, adică cei care pilotează ambarcaţiunile în Marea Mediterană şi ghidează grupurile de migranţi pe rutele terestre.
Al doilea front priveşte coordonarea, întrucât în călătoria lor clandestină migranţii primesc instrucţiuni în timp real prin aplicaţii de mesagerie criptate.
Iar al treilea front este cel al plăţilor, transferurile financiare între reţelele de trafic de migranţi şi facilitatori efectuându-se prin criptomonede şi sisteme informale de compensare precum „hawala”, o metodă tradiţională care transferă bani fără a lăsa urme bancare.
Europol subliniază că rutele de trafic se schimbă rapid în funcţie de situaţia geopolitică şi că nu există o singură mafie sau o singură rută. Prin urmare, Europol nu stabileşte priorităţi geografice în noul său centru, iar strategia sa este de a urmări reţelele de traficanţi oriunde s-ar afla acestea, de la ţara de origine până la destinaţie.