Europa Liberă: Războiul pensiilor în Coaliție. De ce vrea să scape PSD de plafonul din PNRR

În spatele populismului de care dau dovadă PSD și PNL în lupta lor pentru majorarea pensiilor se ascund chestiuni mai grave: soarta Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

După ce luni de zile PSD și PNL au plusat în ce privește procentul de mărire al pensiilor, într-o competiție de imagine cu bătaie electorală, s-a ajuns în faza învinuirilor reciproce, relatează jurnalista Andreea Pora pentru Radio Europa Liberă.

Reforma sistemului de pensii prevăzută în PNRR a intrat pe ultima sută de metri: până la 31 decembrie trebuie să intre în vigoare jalonul privind cadrul legislativ pentru reducerea pensiilor speciale, iar în 2023 trebuie finalizată reformarea întregului sistem de pensii.

De aici două mari probleme:

• coaliția de la guvernare nu vrea să taie actualele pensii speciale și să renunțe la a mai adăuga altele noi, cum ar fi cele ale primarilor sau diverși funcționari parlamentari;
• vrea și să mărească pensiile obișnuite. Situație în care ar putea să nu se mai încadreze în limita de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile asumată prin PNRR.

Reglarea chestiunii nepopularelor pensii speciale cade în sarcina ministrului Muncii, Marius Budăi, așa încât responsabilitatea directă se duce către PSD. La fel și cea a anunțatelor măriri de pensii.

E o problemă importantă pentru PSD, căci are portofoliul Ministerului Muncii și s-ar putea trezi în fața unor eșecuri în chestiunea pensiilor, spune pentru Europa Liberă sociologul și analistul Ovidiu Voicu.

„Eșec însemnând ori eșec pentru electoratul propriu, adică să nu livreze ceea ce a promis, o creștere a pensiilor, pentru că de acolo provin mulți votanți PSD, ori eșec care poate însemna blocarea PNRR pe subiectul pensii”.

Bătălia de comunicare pentru majorarea pensiilor se poartă de peste două luni, iar în spațiul public au fost aruncate pentru testare mai multe procente. Singura decizie luată este că pensiile se vor majora de la 1 ianuarie.

Premierul Ciucă încearcă să obțină înlocuirea plafonului de 9,4% cu un „mecanism de referință”

Premierul Nicolae Ciucă, plecat la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, speră să se întoarcă acasă cu bastonul de mareșal al renunțării la plafonul de 9,4%.

Într-un comunicat al guvernului se precizează că premierul „a arătat că România va insista și va continua discuțiile cu Comisia asupra jaloanelor legate de reforma sistemului de pensii, inclusiv pe înlocuirea plafonului de 9,4% din PIB cu un alt mecanism de referință”.

Analistul economic Aurelian Dochia spune pentru Europa Liberă că renunțarea la plafonul de 9,4% din PIB reprezintă mai mult o ambiție politică a PSD.

„Renunțarea la plafonul de 9,4% a fost pornită ca o ambiție politică, un punct de departajare față de guvernarea PNL anterioară. PSD a făcut din asta un standard al programului lor electoral și de guvernare. Este în primul rând o chestie politică, nu este cu atât de mare impact precum încearcă să-l prezinte”, spune Aurelian Dochia.

Premierul Nicolae Ciucă nu a oferit niciun fel de detalii despre ce înseamnă acel „mecanism de referință” care ar putea înlocui plafonul de 9,4%.
Premierul Ciucă (foto stânga)i-a cerut ministrului Muncii, Marius Budăi, (foto dreapta) să înceteze declarațiile despre renegocierea PNRR și majorarea pensiilor.

Condițiile Băncii Mondiale pentru pensiile speciale

Comisia se dovedește destul de inflexibilă în ce privește pensiile speciale, ca dovadă că în iulie a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității.

Mai mult, noua lege a pensiilor este lucrată împreună cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană. Iar recomandările Băncii Mondiale sunt clare:

toate pensiile trebuie să țină cont de contributivitate;
să aibă un stagiu minim de plată;
nicio pensie să nu mai depășească venitul din timpul serviciului;
protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi doar la pensiile magistraților și doar în limitele prevăzute explicit de motivările CCR;

Agitație mare în Coaliție

Apropierea termenului limită pentru elaborarea cadrului legislativ privind pensiile de serviciu produce tensiuni și în coaliție.

UDMR, prin vocea lui Kelemen Hunor, insistă că principiul contributivității trebuie respectat, așa cum a spus Banca Mondială.

„Suntem într-o încurcătură că noi, cu pensiile publice, din sistemul public, ne încadrăm în limita de 9,4%, şi nu ne încadrăm dacă punem la cheltuielile cu pensiile și acele pensii de serviciu (…) Statul trebuie să decidă dacă peste contributivitate le mai dă lor ceva pentru anii petrecuţi în serviciul public”, a spus Hunor pentru TVR.

În plus, liderul UDMR susține că pensia de serviciu ar trebui luată la vârsta legală de pensionare, iar o lege care să rezolve toate problemele în sensul recomandărilor Băncii Mondiale este obligatorie.

„Trebuie o lege sau trebuie la nivel de act normativ. Nu merge la nivel de acord politic. Dacă nu, atunci pierdem bani şi de aceea eu cred că nimeni din coaliţie nu doreşte să ajungem în situaţia în care jalonul nu este respectat”, a mai spus Hunor.

Nici Alina Gorghiu (PNL), președinta interimară a Senatului, nu s-a lăsat mai prejos cu insistențele pentru o lege care să regleze situația pensiilor speciale, mai ales că ea trebuie făcută de ministrul PSD al Muncii.

„Suntem pe ultima sută de metri cu bifarea acestui jalon. Noi până la sfârşitul anului trebuie să avem garanţia că această legislaţie este adoptată şi că stă în picioare, că este una constituţională. Cred că trebuie ca Ministerul Muncii să facă demersurile cât mai accelerat. De un an vorbim de această lege (…) Aştept să văd acest proiect. Sunt convinsă că va ajunge foarte repede pe masa Guvernului şi că vom avea reglată problema pensiilor speciale fără care, subliniez, România nu îşi va lua banii din PNRR”, a afirmat Gorghiu, potrivit Agerpres.

Iar ministrul Budăi are treabă cu găsirea vinovaților pentru partea din PNRR referitoare la muncă, care, evident, sunt înaintașii de la guvernare – Raluca Turcan (PNL), fost ministru al Muncii, Florin Cîțu (PNL), în calitate de premier care a semnat programul, Cristian Ghinea (USR), fost ministru al Fondurilor Europene.

Mariul Budăi așteaptă „cu nerăbdare acea convocare” a premierului pentru a discuta pe marginea materialului primit de la Banca Mondială. Este însă optimist. „Aproape sigur procentul de 9,4% – acea măsură anti-românească şi acel 2070 ales aleatoriu pe care nici Comisia Europeană nu îl înţelege, cu siguranţă va fi scos din PNRR”.

Altfel, concluzionează apocaliptic Budăi „cetățenii României vor fi condamnați la sărăcie”.
Pensiile speciale reprezintă o temă aprinsă de discuții pe agenda publică, fără o rezolvare concretă încă. Premierul Nicolae Ciucă (în dreapta) are în prezent o pensie MAPN de 214.000 de lei / an, superioară venitului șefului statului, Klaus Iohannis, de 179.000 de lei pe an.

Motivele pentru care PSD vrea să scape de plafonul de 9,4%

Majorarea pensiilor ar trebui să aibă loc de la 1 ianuarie, dar nu este clar dacă este sustenabilă în lipsa unui proiect de buget, așa cum a arătat Europa Liberă.

Analistul Aurelian Dochia spune că pentru anul 2023 este „fezabilă” pentru că performanța economică pe anul acesta a fost peste așteptări. Dar, atrage el atenția, „trebuie să fim atenți pentru că intervenția bugetului în sectorul energetic, datoriile pe care le are statul la companiile de energie sunt o temă nerezolvată”.

Potrivit legii, punctul de pensie se majorează cu rata inflației, care anul acesta a depășit 15%. Deci, nu ar fi vorba de un „cadou” făcut de un partid sau altul, ci de prevederile legislației, care nu sunt însă respectate întotdeauna.

Însuși ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că raportarea ar trebui să se facă la inflația de anul trecut și nu la cea de anul acesta, care a atins cifre record, deci majorarea ar putea fi undeva în jurul a 10%.

Adevăratul motiv pentru care social-democrații vor să scape de plafonul de 9,4% este libertatea de a putea face măriri de pensii în campania electorală, așa cum este obișnuința în România, spune pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia.

„Ar căpăta un avantaj politic pe care întotdeauna l-a avut, pentru că până acum a existat libertate, nu au existat plafoane din partea Bruxelles-ului. Politicienii, când se apropiau alegerile, deveneau generoși cu pensiile și categoriile acestea de cheltuieli care aduc sprijin electoral. Această libertate e prețioasă în momente de alegeri. E mai bine să nu te tragă cineva de mânecă, să-ți spună că nu poți să depășești plafonul pentru pensii. E o constrângere pe care mulți politicieni nu vor să o aibă”, susține Aurelian Dochia.

Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că scopul întregului demers al PSD a fost de la bun început să spună Comisia, „nu, nu se poate” și astfel să aibă o justificare în fața propriului electorat.

„Eu cred că ei vor de fapt un răspuns negativ de la Comisie și atunci pot să vină cu retorica noi am vrut, dar nu ne-a lăsat Bruxelles-ul pentru că USR a negociat așa. Vor avea o justificare în fața electoratului propriu”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
Cătălin Drulă prezintă presei documentele prin care s-a făcut licitația pentru cele 600 de BMW-uri achiziționate de Ministerul de Interne. Încercarea PNL de a extrage numele președintelui Iohannis din această afacere pare să fi declanșat campania împotriva USR.

Scandal în coaliție. Se pregătește terenul electoral

În discuția despre pensii s-a amestecat în mod neașteptat și președintele Klaus Iohannis, care a spus că „pensionarii nu trebuie să plătească prețul crizelor” și că majorarea pensiilor ar fi „corect și rezonabil să țină cont de inflație care a ajuns la 15%”.

Rezonabil ori nu, PSD s-a simțit vizat și spiritele s-au cam inflamat, mai ales că premierul Nicolae Ciucă a fost, cum altfel?, pe aceeași lungime de undă cu președintele.

Marcel Ciolacu a lansat public atacuri la adresa președintelui pe tema majorării pensiilor. Este cea de-a doua confruntare a lui Klaus Iohannis, după cea de săptămâna trecută când Vasile Dîncu, fostul ministru al Apărării, și-a justificat demisia prin imposibilitatea de a lucra cu președintele.

Poate fi un semnal că se pregătesc pozițiile pentru viitoarele confruntări electorale, afirmă Ovidiu Voicu. Sociologul spune că PSD are pe subiectul pensiilor mai degrabă retorica unui partid aflat în opoziție decât la guvernare.

„PSD menține această tensiune pentru a-și păstra opțiunile deschise după rotativa pe care o așteptăm și în același timp să poată să negocieze de pe poziții de forță. În momentul de față PSD are atât opțiunea de a merge mai departe cu planul coaliției așa cum e el pe hârtie, adică să preia poziția de prim-ministru și să aibă și mai multă putere direct, dar își pregătește terenul și pentru eventualitatea că PNL nu va renunța la primul ministru și va trebui să atace din opoziție alegerile din 2024. Și atunci, iată, are acest discurs care pe anumite teme, cum este cea a majorării pensiilor, este mai degrabă de partid de opoziție”.

De altfel, chiar video-ul în care apare Marcel Ciolacu seamă izbitor cu un clip electoral.

Acuza vehiculată de liderul PSD este că în timpul guvernării Cîțu, în pandemie, președintele susținea că nu sunt bani pentru mărirea pensiilor.

„Nu am nicio reţinere să-i reamintesc preşedintelui Klaus Iohannis că, atunci când era domnul Cîţu premier şi nu aveam nici criză energetică, nici război în Ucraina, eram după pandemie, domnia sa spunea că nu sunt bani să creştem pensiile şi trebuie să calculăm foarte bine. Eu sunt un om responsabil.

Important e că ne-am hotărât să mărim pensiile, cât şi salariul minim la 3.000 lei. Dar nu măreşti uniform. Poate mărim mai mult pensiile mai mici. Foarte greu să suporţi cu o pensie de 1.000 – 1.500 lei toate aceste scumpiri din cauza inflaţiei. Toate pensiile trebuiesc mărite, dar cred că soluţia finală e să o luăm în coaliţie”, a spus Marcel Ciolacu.

Replica PNL nu a întârziat, așa că după ce s-a lăudat cu măririle de pensii pe care le-a dat până acum, liberalii dau asigurări că se caută soluții ca „această majorare să fie cât mai aproape de rata inflației”, evident în limita posibilităților bugetar.

Sursa: Radio Europa Liberă