Europa Liberă: Investițiile în fabricile din industria de apărare de stat, tărăgănate sau blocate de birocrație, contestații și indecizii

21 de fabrici de muniție, arme și vehicule militare are statul român. 15 dintre ele sunt în proprietatea Companiei Naționale Romarm, adică ale Ministerului Economiei – aici se produc gloanțe, proiectile mari, arme. Restul de șase sunt subordonate tot Ministerului Economiei – ele se ocupă de producție, mentenanță, achiziții, import-export etc. Din 2023, Europa Liberă scrie constant despre incapacitatea fabricilor de stat de muniție și armament de a livra Armatei României produse compatibile cu cele ale aliaților din Alianța Nord Atlantică (NATO).

Forțată de această incapacitate și de insecuritatea regională generată de atacurile și amenințările Rusiei, Armata vrea să preia acum de la Ministerul Economiei trei dintre fabricile de muniție, subordonate acestuia prin compania Romarm. Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat acest transfer prima dată pe 28 februarie.

Două săptămâni mai târziu, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat la interviurile one2one de la Europa Liberă că nu au fost stabilite detaliile transferului. După încă o săptămână, pe 20 martie, același ministru a declarat că, cel târziu până duminică, 30 martie, va prezenta detalii despre acest transfer. Până la ora publicării acestui articol (30 martie, ora 18:00) nu au fost prezentate detaliile.

Public, niciun oficial nu a explicat care sunt fabricile care vor fi mutate de la Ministerul Economiei la cel al Apărării Naționale (MApN).

Surse militare au precizat pentru Europa Liberă că MApN vrea să preia fabrici de muniție după ce a constatat că, din cauza cererilor masive la nivel mondial, este obligat să aștepte ani la rând livrările produselor de tipul celor folosite în NATO și contractate din afara țării.

Iar pentru echipamentele vechi, de tip sovietic, pe care încă le deține, Armata este dependentă de muniția fabricată de uzinele Ministerului Economiei cu pulberi militare importate din Serbia și India. Pulberile, la rândul lor, ajung în România cu întârzieri care au fost în trecut chiar și de doi ani.

Și, în aceste condiții, producătorii români de muniție stau cu „căciula în mână ca să ia pulberi de la sârbi sau prin India și de multe ori, sunt ținuți la ușă până la trei luni de zile”, spune pentru Europa Liberă președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu.

Pe 18 martie 2024, premierul Marcel Ciolacu anunța că în România se va construi „cea mai modernă fabrică de pulberi de pe teritoriul României, o investiţie de aproape 400 de milioane de euro”.

Din momentul în care vor începe lucrările, fabrica va putea produce pulberi militare în aproximativ doi ani și jumătate. După un an de la promisiune, construcția nu a început încă.

În expunerea de motive a hotărârii de guvern din decembrie 2024, care prevedea exproprierea terenurilor necesare, Executivul explica că „este necesară aprovizionarea FSNA (Forțele din Sistemului Național de Apărare) astfel încât să asigure dezideratul siguranței și securității naționale, fapt ce poate fi realizat numai prin proiectul Fabrica de Pulberi Victoria, ce va satisface atât cerințele României, cât si cele ale Uniunii Europene în actualul context”.

Banii pentru fabrica de pulberi din orașul Victoria, județul Brașov, ar urma să vină în mare parte de la bugetul național, cu o contribuție de la Uniunea Europeană.

Cu doar câteva zile înainte ca premierul să anunțe investiția în fabrica de pulberi, pe 15 martie 2024, Comisia Europeană anunțase că urma să finanțeze – cu 513 de milioane de euro – 31 de noi investiții în dezvoltarea capacităților de producție de muniție în Uniune.

Comisia preciza că va oferi 47 de milioane de euro pentru construirea unei fabrici de pulberi militare în România de către o asociere între compania germană militară Rheinmetall și Romarm, compania Ministerului Economiei.

În România există o fabrică de pulberi militare, la Făgăraș, în județul Brașov, dar nu mai produce materie primă pentru muniție militară, ci doar pentru industria civilă.

Acum, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, anunță retehnologizarea uzinei de la Făgăraș, astfel încât din toamnă să producă cel puțin două tipuri de pulberi militare.

Tot în martie 2024, la interviurile one2one, ministrul Economiei de la acel moment, Radu Oprea, în subordinea căruia se afla compania Romarm, preciza că reprezentanții companiei Rheinmetall veniseră deja în România pentru construirea fabricii de la Victoria.

„Am avut inspecții în teren, există un concept, pentru că astfel a fost depus proiectul, știm ce avem de făcut”, spunea ministrul Economiei în primăvara anului trecut.

În prezent, Radu Oprea este șeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru.

Pe 4 decembrie 2024, Guvernul a adoptat decizia de expropriere a terenurilor necesare pentru fabrica de la Victoria. Este vorba despre aproximativ 370 de hectare de teren și 651 de clădiri din județele Brașov și Sibiu, pe care se află platforma industrială Viromet S.A., companie privată aflată în insolvență.

Pe terenul platformei, explica Guvernul, urma să se construiască obiectivul de investiții de interes național „Fabrica de Pulberi Victoria”, de către compania națională Romarm, prin subsidiara sa Pirochim Victoria S.A., împreună cu Rheinmetall Waffe Munition GmbH, asociate într-un parteneriat de tip joint venture (JV).

Numai că Viromet SA, deținătoarea plaftormei expropriate, a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție actul emis de Guvern. Obiectul dosarului este „suspendare executare act administrativ”.

La primul termen de judecată, magistrații au dat dreptate Guvernului, a explicat la one2one, pe 13 martie, ministrul Economiei Bogdan Ivan:

„Da, e blocată în instanță (n.r. exproprierea terenului pentru construirea fabricii de pulberi). La Înalta Curte de Casație și Justiție am câștigat pe fond, vineri (7 martie). E termen de recurs 5 zile. (…) În etapa următoare, urmează semnarea acordului de joint-venture între cele două companii (Rheinmetall și Romarm)”.

Viromet a făcut într-adevăr recurs, arată datele de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Până miercuri, 25 martie, instanța nu stabilise când va fi următorul termen de judecată.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat pe 25 martie, în Parlament, că statul a câștigat, pe fond, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul în privința exproprierii.

„Acest lucru ne-a permis să începem toate procedurile pentru studiile de fezabilitate, proiectare pentru construcțiile care vor fi amplasate la Victoria și care vor produce pulberi într-un joint-venture cu un mare producător european”, a spus ministrul Ivan.

La primul termen de judecată, magistrații au dat dreptate Guvernului, a explicat la one2one, pe 13 martie, ministrul Economiei Bogdan Ivan:

„Da, e blocată în instanță (n.r. exproprierea terenului pentru construirea fabricii de pulberi). La Înalta Curte de Casație și Justiție am câștigat pe fond, vineri (7 martie). E termen de recurs 5 zile. (…) În etapa următoare, urmează semnarea acordului de joint-venture între cele două companii (Rheinmetall și Romarm)”.

Viromet a făcut într-adevăr recurs, arată datele de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Până miercuri, 25 martie, instanța nu stabilise când va fi următorul termen de judecată.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat pe 25 martie, în Parlament, că statul a câștigat, pe fond, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul în privința exproprierii.

„Acest lucru ne-a permis să începem toate procedurile pentru studiile de fezabilitate, proiectare pentru construcțiile care vor fi amplasate la Victoria și care vor produce pulberi într-un joint-venture cu un mare producător european”, a spus ministrul Ivan.

Președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu, spune pentru Europa Liberă că fostul combinat Viromet de la Victoria, unde ar trebui să se construiască fabrica de pulberi, este „în momentul de față, o nenorocire care te ține pe loc”.

Pe 4 decembrie 2024, Profit.ro a scris că „până în toamna lui 2019, aproape de intrarea în insolvență, Viromet SA a fost controlată indirect de omul de afaceri Ioan Niculae, prin intermediul offshore-ului cipriot Whitbread Holdings Limited. În prezent, după mai multe schimbări succesive de acționariat, deținerea respectivă a ajuns în posesia Pambac SA Bacău a antreprenorului Eusebiu Guțu, potrivit termene.ro”.

Liderul sindicat Constantin Bucuroiu crede că Guvernul ar trebui să fie mult mai ferm cu proiectele de care depinde apărarea României.

„Eu cred că este legal ca, în momentul în care interesul național îți impune o asemenea chestie (n.r. construirea fabricii de pulberi pentru muniție), să spui: «Cât e despăgubirea? Ia banii, vezi de treaba asta, ăsta e terenul nostru, pentru că trebuie să facem aici cutare lucru și cu asta am terminat!» Războaiele nu așteaptă! Vedeți cum s-a întâmplat în Ucraina – peste noapte au intrat rușii”, mai spune Bucuroiu.

Dacă investitorul german Rheinmetall s-ar retrage din proiect (n.r. cum s-a mai întâmplat în trecut în relația cu o companie militară românească, Uzina Mecanică Moreni) ar fi „un dezastru”, avertizează liderul sindical.

„Nemții au venit hotărâți să facă treaba asta. Iar miniștrii s-au lăudat că într-un an jumătate, facem fabrică. N-am făcut! Mai trece un an jumate… E grav! ”, atrage atenția Bucuroiu.

Contestațiile în instanțe sau la alte autorități nu reprezintă singurul motiv pentru care sunt blocate investiții vitale în apărare în România.

De exemplu, în interviul acordat Europei Libere pe 14 martie 2024, fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, spunea că instituția pe care o conducea lucra la un proiect de lege care să permită scurtarea termenelor pentru avizare în cazul investițiilor care țin de apărare.

„Legea trebuie să stabilească niște limite clare a perioadei de avizare pentru construcția proiectului respectiv, pentru că, dacă am intra în normele de astăzi, europene, românești, durata ar fi foarte lungă și nu ne putem permite un astfel de timp”, spunea ministrul Economiei în urmă cu un an.

După un an, problema persistă.

Acum, ministru al Economiei este un alt membru al Partidului Social Democrat, Bogdan Ivan, așa cum sunt prim-ministrul și șeful Cancelariei sale.

Și el s-a plâns în această lună la one2one de același lucru, semn că autoritățile române, dar și europene, tot nu au redus termenele de avizare a proiectelor strategice.

„Am solicitat și deja am transmis propuneri de simplificare a tuturor procedurilor, inclusiv a procedurilor de mediu, când vorbim despre industria de apărare, pentru că suntem blocați de foarte multe ori de astfel de situații. (…) În momentul de față, suntem într-o situație excepțională, iar ceea ce este foarte clar e că vocea României la Bruxelles se aude clar și răspicat atunci când vorbim despre simplificarea procedurilor administrative în materie de producție a armamentului pe teritoriul Uniunii Europene și a țării noastre”, a declarat ministrul Bogdan Ivan la Europa Liberă.

Sursa: EUROPA LIBERĂ