Europa Liberă: Cum a lovit războiul în economia românească de pe brațul Chilia / Pescuitul și turismul, cele mai afectate sectoare

Sărăcia este la ea acasă pe cei 111 km, cât are brațul dunărean Chilia de la zona de defluență până la ieșirea în mare.

60% din debitul de apă al fluviului Dunărea curge degeaba pentru români pe aici: este navigabil pentru șlepuri și pentru navele maritime, dar pe malul românesc activitatea portuară e zero.

În vreme ce la ucraineni, în Reni sau Ismail, vapoarele stau la coadă la încărcat sau descărcat iar macaralele lucrează continuu, pe malul românesc e liniște.

Doar nava care aduce pasageri tulbură apa, de trei ori pe săptămână, în rest – bărci de pescari ori extrem de rare ambarcațiuni de agrement și cam atât.

Bruma de activitate s-a diminuat și mai mult în ultima perioadă, atât din cauza activității intensificate pe malul ucrainean, cât și a bombardamentelor.

Turism redus cu o treime

Deși Delta Dunării este percepută drept un loc pentru activități turistice, ele se consumă în realitate pe brațele Sulina sau Sfântu Gheorghe. Pe toți cei 111 km ai brațului Chilia, numărul pensiunilor abia reușește să încropească două cifre.

Cele mai multe, aproximativ zece, sunt în Chilia Veche.

„E o destinație mai mult a pescarilor: pescarii, pentru hobby-ul lor, indiferent de ploaie, furtună sau război, vin la pescuit”, spune pentru Europa Liberă Alexandru Ceauș Timur, primarul din Chilia Veche.

Chiar și așa, orbiți de pasiune, pescarii s-au speriat de bombardamente și au mai renunțat: conform edilului, turismul a scăzut în Chilia Veche, în 2023, cu 30-35%.

Citește în continuare pe Europa Liberă.