Elevii români se confruntă cu istoria necunoscută a Holocaustului / Sociolog: Aceste ore sunt ca un vaccin. Ele îi creează tineretului anticorpi la acest virus extrem de nociv și periculos al antisemitismului

Dezbătând însuflețit în clasă, elevii unei profesoare din România, Gabriela Obodariu, s-au confruntat cu întrebări dificile: dacă orori precum Holocaustul s-ar întâmpla în vremea lor, ei ce rol și-ar asuma, potrivit Rador Radio România.

Sub regimul fascist aliat cu naziștii care le conducea țara, ei ce ar fi fost: martori neimplicați, luptători ai rezistenței – sau torționari?

România a omorât sute de mii de evrei în cursul celui de-al doilea război mondial, dar în ciuda acestui fapt sondajele arată că extrem de puțini români sunt astăzi conștienți de acea realitate. Lecția în cauză e parte a unei campanii naționale menite a îndrepta lucrurile.

„Astfel de orori nu au încetat și nu vor înceta”, le-a spus Obodariu, 56 de ani, elevilor ei din orașul estic Focșani.

Ore săptămânale de istoria evreilor și a Holocaustului au fost introduse în programa școlară a liceelor din toată țara începând din septembrie.

Cu partide de extrema dreaptă în ascensiune în alte țări europene, datele oficiale indică o înmulțire a incidentelor antisemite din România în ultimii ani.

Parchetul General a înregistrat în 2022 51 de delicte antisemite, incluzând și promovarea de simboluri fasciste, comparativ cu șase în 2012.

Obodariu a declarat că aceste ore sunt importante pentru „promovarea valorilor” printre elevii ei – dintre care unii vor vota în premieră la alegerile generale de anul acesta.

Unul dintre elevii ei, David Cartas, 17 ani, a declarat că lecția „ne poate învăța mult despre rasismul care există în lume chiar acum”.

„Până acum poate chiar aș fi și glumit despre acest lucru (Holocaust). Acum sigur nu aș face-o.”

„Ca un vaccin”

Aliată cu Germania nazistă până în 1944, România avea a treia cea mai mare populație evreiască din Europa înainte de război, adică 800.000 de oameni. Acum mai are doar vreo 3.000.

În paralel cu războiul au fost uciși până la 380.000 de evrei români și ucraineni în teritoriile controlate de regimul lui Ion Antonescu, în vreme ce alții au fost forțați să fugă.

În 2021 s-a deschis un muzeu dedicat unui masacru al evreilor din Iași, oraș situat la nord de Focșani. O porțiune a vastului cimitir din oraș stă mărturie a pogromului din 1941.

Dar cu toate acestea un sondaj realizat în 2023 de Institutul Elie Wiesel relevă că numai 11% din 1.300 de respondenți au afirmat că Holocaustul a avut loc în România, în vreme ce 85% au spus că a avut loc în Germania sau alte țări europene.

„E o parte a istoriei care nu e bine cunoscută”, a declarat pentru AFP directorul Instituitului, Alexandru Florian.

„Încă nu a ajuns la toate nivelurile societății, la bază, la cetățenii de rând.”

Pentru a preda aceste ore profesorii se bazează pe ghiduri de la ministerul educației care evocă pericolul reprezentat pentru democrație de „revigorarea antisemitismului și mișcărilor politice radicale neo-fasciste” în ultimii ani.

Un manual în toată regula pentru această materie ar trebui să apară anul acesta.

Aceste ore „sunt ca un vaccin. Ele îi creează tineretului anticorpi la acest virus extrem de nociv și periculos” al antisemitismului, a declarat Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog și cercetător al Holocaustului.

„Partea întunecată a istoriei”

Sondajul Elie Wiesel mai relevă că 52% din români se opun obligativității orelor despre Holocaust.

Cu multiple scrutine anul acesta, partidul ultranaționalist de opoziție AUR avansează în sondaje.

Intrat în parlament în 2020 cu 9% din voturi, AUR e cotat acum cu aproape 20% în sondajele referitoare la alegerile europene din iunie.

Actualul lider AUR, George Simion, a admis răspunderea României pentru Holocaustul evreilor români și a condamnat antisemitismul.

Însă în 2022 AUR a calificat istoria Holocaustului drept o „chestiune minoră”, criticând intenția introducerii ei în programa școlară.

Iar în ianuarie unele mișcări extremiste de dreapta s-au plâns că istoria evreilor e predată în detrimentul istoriei românilor și au cerut desființarea Institutului Elie Wiesel.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat în octombrie că aceste ore sunt importante fiindcă o democrație trebuie să se confrunte cu „partea întunecată a istoriei” și cu problema atribuirii răspunderii.

La ora lui Obodariu din Focșani, eleva Sabrina Pavlov, 17 ani, a spus că orele au făcut-o să realizeze „ororile trecutului”.

„Haideți să nu mai repetăm acea greșeală”, a mai spus ea.

Sursa: AFP / Rador Radio România /.