Frida Kahlo: soție, intelectuală, artistă modernă și activistă politică – Expoziție la Tate Modern la Londra

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sprâncenele împreunate ale Fridei Kahlo (1907 – 1954) sunt universal cunoscute. Ele sunt expresia unei icoane a artei moderne, cu o influență uriașă, chiar la peste 70 de ani de la moartea ei.

Expoziția “Frida Kahlo: Facerea unei icoane” de la celebra galerie de artă Tate Modern din Londra reunește peste 30 de picturi ale artistei și peste 300 de obiecte comerciale, unele de artă, care se constituie în omagii, de mai mult sau mai puțin gust, aduse artistei.

Cariera de pictoriță a Fridei Kahlo a fost profund influențată de tragediile din copilărie și adolescență: contractarea poliomielitei la vârsta de șase ani și un cumplit accident la vârsta de 18 ani, în care autobuzul în care călătorea a fost izbit de un tramvai, iar Frida s-a ales cu răni grave la coloana vertebrală, pelvis și picior ale căror sechele aveau să-i marcheze întreaga viață și operă.

Foto: Frida Kahlo Diego Rivera/Petru Clej

Căsătoria în 1929 cu renumitul pictor mexican Diego Rivera avea să fie alt punct de cotitură în viața și cariera Fridei. Relația cu Diego, în permanență furtunoasă și plină de infidelități de ambele părți, a ajutat-o fără îndoială să-și promoveze tablourile, inclusiv în străinătate – Statele Unite și Franța – și să devină o celebritate pe plan internațional chiar din timpul vieții.

Picturile sale reprezintă o fuziune a realismului magic, suprarealismului și artei populare mexicane, dar toate sunt izvorâte din experiența ei personală, adeseori tragică, inclusiv avorturile, care au afectat-o puternic.

Spre deosebire de Rivera, care avea clienți bogați, inclusiv magnatul american Nelson Rockefeller, Frida a avut o linie proprie de pictură, a cărei originalitate este aproape fără egal.

Frida a fost atrasă de ideile comuniste din adolescență, a devenit membră a Partidului Comunist Mexican la vârsta de 20 de ani și a rămas fidelă ideilor comuniste până la moarte, acestea reflectându-se și în opera ei. În 1937, împreună cu Rivera, ea l-a convins pe președintele Lazaro Cardenas (1934 – 1940) să-i acorde azil politic lui Leon Troțki în Mexic, când acesta era urmărit de agenții lui Stalin care aveau ordin să-l asasineze.

Foto: Frida Kahlo auto portret dedicat lui Troțki/Wikipedia

Troțki și soția sa, Natalia Sedova, au fost chiar găzduiți timp de doi ani în La Casa de Azul – casa părintească a Fridei, care a avut o scurtă relație cu liderul revoluționar rus în vara lui 1937. După terminarea relației, la un ultimatum al Nataliei Sedova, Frida i-a dedicat acestuia un autoportret, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la revoluția bolșevică. Atât Frida cât și Rivera s-au îndepărtat de Troțki, urmând linia stalinistă, dar în 1940 când acesta a fost ucis de un agent al lui Stalin, Ramon Mercader (pe care Frida îl cunoscuse la Paris în 1939), pictorița a fost puternic afectată și a vrut să distrugă tabloul, dar o prietenă, Claire Boothe Luce, a convins-o să renunțe, cumpărând tabloul și salvându-l pentru posteritate.

Foto: Corset Frida Kahlo/Petru Clej

Ideile comuniste ale Fridei se regăsesc și în arta sa, iar unu dintre exponatele de la Tate – unul din multele corsete purtate de ea în ultima perioadă a vieții când sechelele rănilor din 1925 deveniseră un calvar – are desenat pe el secera și ciocanul.

Dar Frida, deși a fost o activistă comunistă toată viața ei, a dus o existență îndestulată și boemă, beneficiind, ca și soțul ei, de pungile unor clienți capitaliști bogați și s-a învârtit în cercuri artistice de stânga – a fost prietenă apropiată a poetului comunist francez Andre Breton – care pot fi numiți “La Gauche caviar” sau “Champagne socialists”.

Partea a doua a expoziției, mai mare decât prima, este o colecție de obiecte, unele chiar cu valoare artistică, adeseori kitsch, care reprezintă icoană feministă și chiar LGBTQ Frida Kahlo. Nu e clar dacă Frida, o femeie independentă, cu opinii proprii extrem de puternice, ar fi agreat o astfel de idolatrie. Dar indiferent de ideile sale politice, opera sa rămâne una dintre cele mai remarcabile ale secolului XX.

Foto: Omagiu Frida Kahlo/Petru Clej

Expoziția “Frida: The Making of an Icon” este deschisă până pe 3 ianuarie 2027 la galeria Tate Modern Londra. Un bilet costă £25.